Aș vrea să abordez și subiectul alegerilor din Găgăuzia, câștigate recent de Eugenia Guțul de la Partid Șor, un partid despre care știm că Curtea Constituțională urmează să decidă dacă îl scoate sau nu în afara legii. Cum vedeți regiunile Găgăuzia și Transnistria în Uniunea Europeană?
Iulian Groza: Agenda politică a acestui partid este plină de influențe cleptocratice, de corupție. Și, mai grav, există o suprapunere cu folosirea acestui partid ca instrument proxi de către Kremlin pentru a încerca să vulnerabilizeze și mai mult Republica Moldova prin acțiuni de destabilizare.
Știm că anul trecut Statele Unite au pus pe lista de sancțiuni un partid politic, iar acesta a fost Partidul Șor, împreună cu cei doi oligarhi, domnul Plahotniuc și domnul Șor. Marea Britanie a făcut același lucru. Uniunea Europeană dezvoltă un mecanism de sancțiuni similar, care urmează să fie aplicat.
Aceste instrumente sunt foarte importante, fiindcă ele limitează spațiul de activitate al grupurilor cleptocratice, care folosesc banul furat de la cetățeni pentru a-i cumpăra, pentru a le promite diferite avantaje, pentru a-i investi în magazine sociale și așa mai departe.
Ei cumpără alegători, încearcă să-și direcționeze atenția către grupurile vulnerabile din societate.
Spuneți practic că este vorba despre o simplă tranzacție, aceste partide își cumpără pur și simplu alegătorii…
Iulian Groza: Da și nu fac asta doar direct, prin cumpărarea voturilor sau prin remunerarea cetățenilor pentru activitățile politice, cum au fost aceste proteste, lucru foarte bine documentat nu doar de autorități, dar și de jurnaliștii de investigații din Republica Moldova.
Este important să înțelegem rolul cleptocraților care folosesc banii direcționând atenția către grupuri vulnerabile folosind și instrumente cum ar fi media.
Trebuie ca autoritățile competente, că sunt poliția, procuratură, justiția, trebuie să-și facă treaba și să-i aducă în fața legii pe cei responsabili.
De exemplu, mesajul de campanie al acestor mișcări de protest pe care le promovează Partidul Șor este pur și simplu ca Guvernul să plătească facturile pentru energie ale cetățenilor. Să le plătească integral. Deci aceasta este o agendă evident populistă, clară, care rezonează cu o necesitate a cetățenilor. Cine nu și-ar dori ca Guvernul să plătească toate chitanțele, nu-i așa?
Oxana Bodnar cum se cumpără voturile în Găgăuzia?
Oxana Bodnar: Cu tot respectul față de locuitorii din această zonă, eu cred că oamenii din Găgăuzia sunt foarte mult supuși propagandei ruse din diferite surse toxice, iar asta a ajutat partidul Șor să-i convingă să voteze un candidat „no name”.
Această doamnă (n.r.- Eugenia Guțul) nu a fost vizibilă și nu a fost cunoscută în Republica Moldova, în Găgăuzia și în general în spațiul public.
Deci a apărut de nicăieri și a câștigat alegerile.
Oxana Bodnar: Da și se speculează în presă că nici nu ar fi din Găgăuzia, deși din câte știu, după lege, ar trebui să cunoască limba găgăuză.
Deci oricine ar fi fost ar fi câștigat alegerile din cauza acestei mașini de propagandă care este, cumva, acceptată de locuitorii din Găgăuzia.
Tu când vorbești de propagandă te referi la televiziuni rusești de pe teritoriul Găgăuziei?
Oxana Bodnar: Da, pentru că cele șase posturi care au fost suspendate în Moldova pentru propagandă sau propagandă prin tăcere referitor la războiului din Ucraina, pot fi urmărite în continuare pe teritoriul Găgăuziei, iar oameni nu acceptă alte posturi.
Problema este că ei nici nu cunosc limba română, dar nu consumă nici conținut în limba rusă de la posturile din Chișinău care emit în toată Moldova.
Este vorba și despre istorie acestei regiuni autonome, unde foarte multe persoane au rude care au lucrat cândva sau lucrează acum în Federația Rusă și partidele care vin acolo pentru a face propagandă electorală operează cu niște termeni și niște situații foarte clare, foarte apropiate acestor oameni.
Nu se intră în esență, nu se intră în analiza politică, se vorbește doar despre posibilitățile oamenilor de a câștiga un ban în Federația Rusă, de a fi cu Rusia, nu cu România.
Din păcate, aceste narative există și de câte ori am fost acolo ca reporter am înțeles că acești oameni văd lucrurile complet diferit, referitor la sistemul energetic și la sistemul politic, social etc, față de locuitorii din Chișinău sau din alte raioane din Moldova.
Partidul Șor a intrat pe un teren care era pregătit să consume aceste narative, aceste minciuni. Poți fi nemulțumit de ceea ce face acum guvernarea, sunt supărări obiective, pe de altă parte ceea ce se spune în astfel de zone sunt informații penibile.
Cred că PAS are nevoie să-și regândească cumva această politică de a comunica cu locuitorii din Găgăuzia, să nu vină la Comrat (n.r.- capitala Găgăuziei) doar pentru a pune bifă că a fost la Comrat și să publice pe Facebook că s-a întâlnit cu 30 de locuitori din regiune, ci să vină și să explice.
Eu înțeleg că este greu de lucrat cu această populație.
Știu că românii nu pot înțelege pentru că nu știu limba rusă, dar am discutat și eu cu colegii mei, iar unele răspunsuri pe care le-a dat doamna candidat care a câștigat turul al doilea au fost penibile.
De exemplu cel referitor la veniturile obținute. Doamna are un venit de 20 mii de lei, oficial, în declarația de venit și restul vreo 30 sau 25 mii de euro, donații. Ș
i întrebată de un ziarist în ziua în care trebuiau confirmate alegerile cum a trăit cu acești bani, ea a răspuns exact așa: trebuie să ai norocul să te măriți bine, adică de succes. Adică femeia susține că e suficient să răspunzi, în calitate de politician, la o astfel de întrebare că ai un soț bogat.
Iulian Groza: Cazul doamnei Guțu nu este unic, nu este o excepție, din păcate este o regulă în sensul acesta.
Aceasta este, de fapt, marea provocare la care lucrăm astăzi, pentru că este legată și de justiție și de instituțiile publice care trebuie să-și îndeplinească mandatul, fie că vorbim de domeniul electoral, fie de audiovizual etc.
Dar dacă vorbim despre regiunea Găgăuziei prea puțin efort s-a depus pentru a limita influențele maligne din partea Federației Ruse.
UE investește bani în Găgăuzia, propaganda rusă culege roadele
Întrebarea este de ce? Și ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
Iulian Groza: În regiunea Găgăuză se vorbește mai mult limba rusă, deși limba nativă este turca (găgăuza). Și doar de anul trecut s-a început să se vorbească mai serios despre predarea limbii române și a limbii native găgăuze, nu doar în școli dar și pentru adulți.
Autonomia găgăuză a fost beneficiarul unui pachet foarte mare de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, România a investit foarte mult în renovarea grădinițelor și școlilor din regiunea Găgăuză.
Oamenii de acolo au știut că România investit în repararea școlilor?
Iulian Groza: Aceasta este și o problemă fiindcă dacă întrebi cetățenii evident că mulți cunosc, dar sunt și foarte mulți care nu doresc să recunoască aceste lucruri și, cumva, acceptă acest sprijin ca un dat.
Există foarte multe investiții din Uniunea Europeană în toată țara, deci și în regiunea autonomă din Găgăuzia, dar în același timp aproape o treime din cetățeni, consideră că acest sprijin a fost oferit de Federația Rusă.
Ori asta înseamnă că există instrumente de dezinformare, nu doar mediatice, dar și de la actorii politici care sunt activi în regiune, care promovează acest mesaj.
Dar revenind un pic la doua parte a întrebării dvs. ați întrebat cum pot ajunge Găgăuzia și regiunea transnistreană în UE, acestea au beneficiat foarte mult de sprijinul european. În Găgăuzia, inclusiv bașcanul precedent a dezvoltat multe programe, inclusiv cu România.
În același timp, nu am auzit, cel puțin de la conducerea autonomiei, până acum mesaje care ar fi însemnat că nu-și doresc să fie în Uniunea Europeană sau refuză ajutorul din partea UE.
Dar este foarte important să creăm mecanisme care să prevină propagarea acestor actori politici, controlați din păcate de Federația Rusă, care îi folosesc pentru interesele proprii, mai ales în contextul actual.
Deci spuneți că nu ar trebui să ne temem foarte mult pentru că acești oameni, chiar dacă votează cu un partid pro-rus, Șor, nu au ceva împotriva Uniunii Europene.
Iulian Groza: Nu au ceva împotrivă. Cel puțin nu există neapărat un astfel de discurs la nivelul autorităților. Nu există astfel de narative, dar ele sunt propagate la nivelul de partide politice, la nivel de firul ierbii. Și asta este o provocare care trebuie gestionată ca atare.
În același timp vorbeam de regiunea transnistreană care este parte a Republicii Moldova, dar de fapt o este regine separatistă de mulți ani. Doar anul trecut am auzit în discursul public al autorităților că se gândesc la o viziune cu privire la reintegrarea regiunii transnistrene.
Toată discuția poate fi urmărită integral aici:
„Ucraina și noi” este o secțiune dezvoltată în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.
