#EUDebatesCafe: Organizarea alegerilor pentru funcția de bașkan al Găgăuziei: provocări și priorități pentru autoritățile electorale

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel, a organizat miercuri, 26 aprilie 2023, a doua dezbatere publică din acest an în formatul #EUDebatesCafe, cu titlul: „Organizarea alegerilor pentru funcția de bașkan al Găgăuziei: provocări și priorități pentru autoritățile electorale”.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Victoria Nemerenco, coordonatoare, programul Europenizare, Politică Externă și de Securitate, IPRE, au vorbit despre competențele organelor electorale la nivel național și regional pe dimensiunea organizării scrutinului pentru funcția de bașkan al UTA Găgauzia și noile prevederi ale Codului Electoral ce vizează desfășurarea procesului electoral în UTA Găgăuzia, precum și provocările și prioritățile curente pentru autoritățile electorale în contextul procesului de organizare al alegerilor pentru funcția de bașkan, dar și a monitorizării campaniei electorale și a finanțării acesteia de către concurenții electorali. Menționăm că la dezbatere au fost invitați și reprezentanții Comisiei Electorale din UTA Găgăuzia, care au anunțat că nu pot participa la dezbatere.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Alexandru Berlinschii, Secretar, Comisia Electorală Centrală: „În noile prevederi ale Codului Electoral, Consiliul Electoral Central din UTA Găgăuzia este organul electoral suprem în organizarea acestor alegeri, respectiv ar fi fost binevenită prezența dumnealor la această dezbatere și să ne povestească cum a avut loc organizarea alegerilor. Astfel, potrivit prevederilor noului Cod Electoral, la titlul 5, mai exact articolul 155, sunt indicate acele particularități de organizare a alegerilor regionale. Aici vine să facă o claritate pe partea de care legi sunt considerare în organizarea acestui scrutin, precum și cum are loc monitorizarea rapoartelor financiare a concurenților electorali, se descrie cum sunt întocmite acele liste electorale. De asemenea, se reglementează modalitatea de depunere a contestațiilor, precum și care sunt organele competente în vederea examinării acestora, dar și pe partea de acreditare a observatorilor internaționali. Pe toate aceste aspecte, în afară de observatori internaționali, responsabili sunt colegii noștri din teritoriu. Mai mult decât atât, la Capitolul Dispoziții Finale și Tranzitorii, aceste, care se regăsesc la moment în Codul Electoral pe partea ce ține de organizarea alegerilor regionale, vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2024. Acum, dacă vorbim despre atribuțiile CEC pentru organizarea acestui scrutin, eu o se menționez datele statistice privind acreditarea observatorilor internaționali. Până în prezent au fost acreditați peste 50 de observatori internaționali desemnați de către 10 ambasade care își desfășoară activitatea în Republica Moldova, precum și de către o asociație internațională. Acreditarea observatorilor naționali și locali este în competența Comisiei electorale de la Comrat. Potrivit datelor, în total au fost acreditați circa 20 de observatori naționali”.

Inna Vrînceanu, expertă în buna guvernare, Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT: „Alegerile pentru funcția de bașkan și cele pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt reglementate în mare parte de specificul autonomiei, care sunt prevăzute în legea nr. 484 din 1994, privind statul special juridic al Găgăuziei, inclusiv Codul Electoral al autonomiei, care pe alocuri prevedea unele neconcordanțe sau dificultăți, care au servit de-a lungul timpului drept dispute politice. Aceasta a creat în mare parte unele dificultăți de realizare a campaniilor la diferite etape. De asemenea, specificul în general al autonomiei își lasă amprenta asupra modalității de petrecere a campaniei. Astfel, dacă vorbim despre campania actuală, avem cinci din cei opt candidați înscriși campanie care au deja experiență de participare în acest tip de alegeri. Mai persistă problemele din precedentele scrutine cum ar fi desfășurarea campaniilor electorale, coruperea alegătorilor, care nu întotdeauna este documentată oficial. Și pentru acest scrutin rămâne a fi o provocare pentru Comisia electorală centrală din Găgăuzia – prezentarea datelor cu privire la mersul votării pe parcursul zilei sau prezentarea rezultatelor alegerilor în timp real”.

Vitalii Gaidarji, directorul executiv al asociației obștești „Media Birlii – Uniunea Media”, portalul laf.md, Comrat: „Pentru a fi ales, candidatul înscris în cursă trebuie să acumuleze mai bine de 50% din sufragii, iar la alegeri trebuie să participe cel puțin jumătate din cetățenii cu drept de vot. Și atunci apare întrebarea cât de real este atingerea pragului privind prezența la urne? Subiectul cu privire la listele electorale rămâne la fel de actual. Or, acestea au fost scurtate și nu-i clar din ce motiv. De exemplu, la alegerile precedente pentru funcția de bașcan, numărul alegătorilor pe liste depășea 109 mii, iar acum este de circa 92 de mii de votanți. Astfel, nu este clar ce s-a întâmplat cu cei 16 mii de alegători. Și în condițiile acestei neclarități poate fi pusă sub semnul întrebării legitimitatea precedentului scrutin. Explicația autorităților se bazează pe desfășurarea unei revizii, verificări în ceea ce ține de domiciliile de facto și chiriile. Dar acest fapt și mai mult generează semne de întrebare. Pentru că de facto au fost eliminați de pe liste cei care, chiar dacă nu sunt în țară, au dreptul la vot. Până la alegeri deputații din Adunare Populară au votat modificări legislative pentru a reduce pragul de la 50%+1 până la 1/3. Însă bașcanul nu a semnat pentru promulgarea lor, deși era obligată. Astăzi sunt mari probleme în ceea ce ține de prezență și nu este clar dacă vor fi validate”.

Nicolae Panfil, Director de Program, Asociația Promo-LEX: „Dacă noi avem atâtea eforturi la nivel național de monitorizare a alegerilor și din fiecare efort se învață ceva, se fac recomandări, constatări, discuții, se schimbă legislația, oare nu ar fi mai simplu dacă am avea peste tot, inclusiv în alegerile regionale, acele prevederi legale pentru organizarea alegerilor? Deci, dacă avem legi, dacă avem reguli de organizare a alegerilor, ele trebuie să fie unele naționale, cu aplicarea în spațiul regional, inclusiv în Găgăuzia, inclusiv ținând cont de anumit specific, cum este, de exemplu, cel ce ține de campania electorală, unde se spune foarte clar că agitația electorală poate fi făcută doar de cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul în Găgăuzia. Aici putem discuta dacă alți cetățeni, din alte regiuni ale țării, pot participa în acest proces. În acest sens, trebuie să ne uităm către perspectiva de a avea reguli, reglementări, foarte clare pentru toate alegerile, fie că ele sunt la nivel național, regional sau local. De exemplu, avem niște reguli foarte clare privind finanțarea campaniilor electorale și avem instituții, cum este CEC, care are anumite capacități și care ar putea transfera aceste capacități către Consiliul Electoral din Găgăuzia. Este vorba de a avea reguli clare și de a nu manevra cu aceste reguli de fiecare dată când ne convine sau nu”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.