#EUDebatesCafe: Formarea noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii – provocări și soluții juridice
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel, a organizat miercuri, 22 martie 2023, prima dezbatere publică din acest an în formatul #EUDebatesCafe, cu titlul: „Formarea noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii: provocări și soluții juridice”.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Ecaterina Popșoi, coordonatoare programul Stat de Drept și Bună Guvernare al IPRE, au vorbit despre finalitatea exercițiului de pre-vetting, desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor și importanța formării noii componențe a Consiliul Superior al Magistraturii în continuarea reformei justiției, precum și despre rolul și responsabilitatea guvernului, actorilor din justiție, partenerilor internaționali și a societății civilă în consolidarea independenței și integrității în sectorul justiției.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Veronica Mihailov-Moraru, Ministra Justiției al Republicii Moldova: „Atât crearea, cât și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii sunt extrem de importante pentru societate, dar și pentru ca lucrurile din justiție să intre într-o albie a normalității. Adunarea Generală care s-a petrecut recent cumva a demonstrat că nu s-a reușit să se treacă la selectarea membrilor din partea judecătorilor și acest lucru ridică foarte mari semne de întrebare. Or, legea prevede foarte clar că la Adunarea Generală a Judecătorilor urma să fie pusă în discuție selectarea membrilor CSM din partea corpului judecătoresc. Mai mult decât atât, neînțelegând totuși care este și temeiul legal, a fost amânată, nici nu amânată, dar cum s-a invocat – întreruptă, pe un termen excesiv examinarea acestui subiect, până pe 28 aprilie. Astfel, pentru că nici nu s-a purces la selectarea membrilor CSM din partea corpului judecătoresc, s-a decis ca Parlamentul să accelereze formarea Consiliului din membrii reprezentanți ai societății civile, având în vedere că la moment avem trei decizii din partea comisiei pre-vetting cu privire la trei candidați, care au trecut acest exercițiu de pre-vetting. În acest context, deoarece suntem într-o situație de blocaj extrem de tardivă pe soluționare problemelor ce țin de justiție acesta este un prim pas pentru ca CSM să devină unul funcțional și de a rezolva problemele din sistem”.
Vadim Vieru, Avocat în cadrul Asociației Obștești „Promo-Lex”: „Această situație, pe care noi o numim blocaj, este o situație legată de pre-vetting, dar și inclusiv rezultatul problemelor din domeniul justiției. Ce ține de pre-vetting. Acest proces, vrem noi or nu vrem, este o măsură de evaluare politică a unui sistem judecătoresc și, care având în vedere, că unii colegi judecători au acceptat să participe, de principiu au validat acest proces într-o formă sau alta. Problemele anterioare în segmentele de justiție țin și de faptul că au fost foarte multe interimate pe care le asigurau anumite persoane care au participat la luarea unor decizii destul de dubioase. Existența unor interimate îndelungate nu este un lucru bun, iar justificarea prezentată de către unii judecători este destul de rezonabilă pentru întrerupere. Dacă nici după data de 28 aprilie nu o să fie găsit un consens și nu vor fi numiți membrii CSM, ar putea să apără mai multe întrebări legate de proces. Pentru a evita acest fapt, trebuie să existe o comunicare eficientă din partea judecătorilor și din partea Guvernului. Actuala distanțare nu va duce la nimic bun”.
Livia Mitrofan, Judecătoare, Judecătoria Chișinău: „Cineva la Adunare a zis că trebuie să ne scoatem „ochelarii roz”. Eu recunosc că am avut acești „ochelari”, pentru că în practică eu mă conduc după un principiu, care ține de buna credință a tuturor participanților implicați în proces. Atât timp cât am mers pe acest drum lung și anevoios eu am mizat pe acest principiu. Ceea ce am văzut eu și cred că ochelarii roz au dispărut este că societății noastre acest principiu nu îi este specific. Eu am mers la procesul de pre-vetting asumându-mi și riscurile de a nu trece, fiind un judecător tânăr. Totodată, eu am mizat pe Adunarea Generală din 17 martie, pentru că am așteptat ca CSJ să examineze contestațiile. Am vorbit după aceasta cu colegii și le-am explicat poziția mea – suntem între interesul personal și cel a sistemului judecătoresc. Am văzut efectele după Adunarea din 17 martie și regret că colegii mei nu au trecut pre-vetting-ul și că CSJ nu le-a examinat contestațiile. Nu știu dacă se va reuși până pe 28 aprilie, dar sper că vom avea hotărâri irevocabile, potrivit legii 26. Eu m-am bucurat că la Adunarea Generală colegii au avut ce spune societății și politicului, că au fost foarte activi și au expus problemele din sistem. Dar, m-a întristat modul de organizare, pentru că noi ar fi trebuit să ieșim la acea Adunare ca un exemplu absolut. Dar, eu cred în continuare în buna credință a colegilor mei și pe 28 aprilie noi o să avem soluții pe contestații și vom purcede pe examinarea alegerii noilor membrilor în CSM”.
Marina Rusu, Judecătoare, Judecătoria Cahul, membră a Asociației „Vocea Justiției”: „Sistemul justiției poate fi curățat din interior numai prin intermediul unui nou CSM. În situația când vorbim despre un nou CSM care trebuie să fie constituit, înțelegem toți că nu dorim doar un consiliu nou , dorim ca acest consiliu să fie legal și funcțional. Iar atunci când vorbim despre un consiliu legal, înțelegem că există mai multe principii și reguli care trebuie să fie respectate. Prima regulă ar fi ca măcar jumătate din membrii consiliului trebuie să fie din rândul judecătorilor. Această regulă este una extrem de importantă, deoarece dacă noi avem intenția de a curăța sistemul prin acest consiliu, avem nevoie ca deciziile acestui consiliu să nu fie văzute ulterior drept acțiuni ilegale. Dacă vorbim despre setarea mecanismelor interne și construirea unui corp de judecători sănătos, atunci este foarte important să înțelegem că această regulă trebuie respectată.”
Nicolae Eșanu, expert în domeniul justiției: „CSM este organul care asigură independența judecătorilor, dar pentru care interesele societății trebuie să fie înaintea intereselor judecătorilor. O schimbare majoră în domeniul justiției, sau în oricare alt domeniu, este posibil doar în rezultatul unui consens larg. Dacă nu reușim să asigurăm acest consens, mai bine să nu ne aventurăm cu schimbările, pentru că șansele ca ele să reușească să fie înfăptuite acum sunt foarte mici, iar certitudinea că va urma o contra-reformă la momentul schimbării puterii în stat sunt o sută de procente sigure. Trebuie să existe siguranța că viitorul CSM este constituit și funcționează legal, inclusiv pentru a nu ajunge în situația în care au ajuns justiții din țări precum Serbia, care au concediat foarte mulți judecători, au angajat alți judecători și apoi au fost puși în situația de a-i restabili pe precedenții. Organul care ia decizii trebuie să fie constituit în conformitate cu Constituția. În caz contrar, sub sistemul judiciar se pune pur și simplu o bombă.”
Ion Chirtoacă, Judecător, Judecătoria Chișinău, Președinte interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova: „Consider că se exagerează când se afirmă că s-a creat un blocaj ca urmare a Adunării Generale din 17 martie. Problemele din sistemul judecătoresc nu au fost discutate mai bine de patru ani de și după o astfel de perioadă era de așteptat ca judecătorii să vorbească despre probleme. Dacă se va insista că este un blocaj și un eșec, lucrurile nu se vor soluționa. Trebuie să existe o comunicare obiectivă, iar judecătorii trebuie să fie parte a reformei, și nu mă refer aici doar la pre-vetting, care este deja o etapă consumată. Eu consider că este obiectiv ca judecătorii să fie parte a reformei”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.
