Prioritățile imediate propuse pentru Guvernul Recean

Prezentul document este elaborat de către membrii Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic. Acesta sintetizează principalele recomandări de politici/reforme prioritare pentru Guvernul Recean, având în vedere realitățile economice, sociale, politice de mediu și de securitate din țară, fiind adresate atât vulnerabilitățile ce derivă din crizele curente, dar și cele care deriva din crizele permanente (eng: permacrises). Lista nu este exhaustivă, dar sperăm ca recomandările să fie luate în considerare la elaborarea Programului de Guvernare și activitatea viitorului Guvern.

1. Democrație, drepturile omului, buna guvernare și stabilitate

• Includerea reprezentanților societății civile în cadrul grupurilor de lucru sectoriale care urmează să fie create pe lângă ministerele de ramură pentru armonizarea legislației la Acquis-ului comunitar, în contextul negocierilor de aderare la UE.
• Disciplinarea ministerelor în vederea respectării legii privind transparența decizională, în comun cu cooptarea societății civile în procesele consultative pe marginea tuturor proiectelor de legi și politici publice.
• Organizarea ședințelor trimestriale consultative (tematice sau plenare) cu societatea civilă, cu participarea Primului ministru și a miniștrilor relevanți.
• Consolidarea instituțiilor statului și promovarea reformei administrației publice centrale, cu accent pe creșterea eficienței, dar și a salariilor funcționarilor publici.
• Fortificarea guvernanței corporative și creșterea transparenței în toate instituțiile publice, cu accent pe cele care gestionează fonduri și acordă finanțări (Fondul Rutier, Fondul de Subvenții în Agricultură, Fondul Ecologic Național etc.).
• Continuarea efortului de dezvoltare și testare a unui mecanism de vot electronic.
• Elaborarea conceptului și implementarea programelor pilot ale infrastructurii digitale – localitati digitale ale viitorului, parcuri avansate de tehnologii, etc.
• Pentru dinamizarea proceselor interne de digitalizare în cadrul ministerelor se recomandă să fie instituită funcția de CDTO (Chief Digital Transformation Officer) care va avea rolul de coordonare a proceselor interne și externe de transformare digitală. CDTO poate fi și un Secretar de Stat.
• Crearea unui fond național pentru transformare digitală care va servi drept platforma de finanțare a efortului de transformare digitală a Republicii Moldova.
• Crearea platformelor de consultare publica a proceselor conexe transformării digitale: Consiliul Național de Transformare Digitală, Consiliul Național pentru Securitate Cibernetica și platforma de coordonare Guvern – parteneri de dezvoltare în domeniul transformării digitale
• Asigurarea tuturor cetățenilor cu mecanisme de identificare digitală, autentificare și semnatura digitala, ca preconditie pentru utilizarea pe larg a soluțiilor digitale.
• Dezvoltarea unui sistem de soluții digitale pentru administrația publică locală și integrarea lor cu ecosistemul național de guvernare electronică.
• Crearea unui sistem funcțional de securitate cibernetica și protectie a infrastructurii critice.
• Implementarea plenară a principiilor digital first și once-only, ca precondiții pentru o utilizare mai mare a soluțiilor digitale.
• Atenție prioritară asupra urgentării reformei puterii judiciare, eradicării consecințelor guvernării perioadei statului capturat, și ridicării eficienței aplicării legislației.
• Pentru consolidarea sectorului de tineret și asigurarea drepturilor tinerilor din Moldova care zilnic se confruntă cu o serie de probleme de ordin social, economic, politic,etc. se cere crearea unui nou Minister al Tineretului cu un portofoliu targetat, așa cum a existat până în 2017, și numirea unui ministru din rândurile tinerilor, astfel să ne asigurăm că tinerii își au portavoce în noua conjunctură guvernamentală.
• Aprobarea Strategiei Naționale pentru dezvoltarea sectorului de tineret 2030, elaborată de Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova;
• Reanimarea Comisiei Guvernamentale  pentru  politicile  de  tineret și implicarea tinerilor în cadrul acesteia;
• Dezvoltarea și implicarea în cadrul comisiilor consultative de tineret la nivel local bazate pe principiile de co-management, elaborat de Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova.
• Aprobarea și implementarea programului de reprezentare a tinerilor din RM la ONU conform modelului de program ”Tânăr delegat la ONU” elaborat de Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu Consiliul Național al Tineretului din Moldova.
• Actualizarea Legii nr. 338/1994 privind drepturile copilului (prin abrogare și adoptare a unei legi noi) în conformitate cu ultimele standarde internaționale, recomandările expuse în Observațiile finale privind Raportul ONU periodic combinat al patrulea și al cincilea pentru Moldova, precum și armonizarea la practicile existente la nivel național ca rezultat al reformelor implementate în sectorul social.
• Reglementarea participării copiilor în procesele decizionale ce îi vizează prin crearea unor mecanisme/platforme clare la nivel local și național și responsabilizarea factorilor de decizie și a practicienilor de a respecta dreptul la participare conform art.12, Convenția ONU privind drepturile copilului.
• Aprobarea Strategiei Educație 2030 și a Planului Național pentru Dezvoltarea Educației Incluzive, cu asigurarea finanțării corespunzătoare pentru implementare.
• Asigurarea implementării mecanismelor de cooperare intersectorială pentru prevenirea primară a riscurilor privind bunăstarea copilului (HG 143/2018) și combatere a violenței (HG 270/2014).
• Convocarea Consiliului Național pentru Securitatea Circulației Rutiere prezidat de către prim-ministru; elaborarea (în regim de urgență) și punerea în aplicare a Strategiei Naționale cu privire la siguranța rutieră 2023-2030 și a Planului de Acțiuni în domeniul Siguranței Rutiere, în concordanță cu Planul Global de Acțiuni al Deceniului de Acțiune în domeniul Siguranței Rutiere 2021-2030, proclamat de Adunarea Generală a ONU (Rezoluția A/RES/74/299)
• Aprobarea noului concept cu privire la viziunea de dezvoltare a societății civile și Asigurarea funcționării platformelor consultative permanente la nivelul autorităților publice centrale în vederea implicării reprezentanților societății civile în procesul de elaborare și promovare a politicilor publice de către Guvern în vederea realizării Planului de acțiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană
• Eradicarea sărăciei și violenței în rândul copiilor prin programe sustenabile de educație parentală și consolidare economică  a familiilor.
• Asigurarea finanțării serviciilor sociale bazate pe comunitate destinate copiilor și familiilor, în procesul reformei administrativ-teritoriale.
• Revizuirea normelor legale și eficientizarea mecanismului privind finanțarea partidelor politice și a campaniei electorale cu scopul asigurării legalității și transparenței în acest domeniu (spre exemplu: este necesară o precizare și delimitare clară între interesul public și datele cu caracter personal în contextul accesibilității informațiilor din rapoartele financiare ale partidelor/concurenților electorali; publicarea rapoartelor financiare în formate accesibile pentru analiza și prelucrarea ulterioară a datelor etc.).
• Implementarea mecanismelor alternative de vot, ca de exemplu: votul prin corespondență, votul electronic, votarea timp de două zile consecutive.
• Ratificarea Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO);
• Transpunerea în legislația națională a tuturor angajamentelor legate de procesul  de post Ratificare a Convenției de la Istanbul
• Modificarea procedurii penale pentru a asigura investigarea eficientă a cazurilor de tortură și pedepsirea torționarilor;
• Introducerea unui sistem de identificare a mascaților în cazul intervențiilor în forță;
• Introducerea unui sistem public de evidență statistică a măsurilor de urmărire penală, inclusiv a arestărilor, interceptărilor, discursului de ură, etc;
• Elaborarea unei strategii complexe pentru prevenirea și combaterea discursului de ură. Strategia ar trebui să includă crearea unui mecanism de monitorizare a discursului de ură, de colectarea datelor dezagregate și de cooperarea între autoritățile de aplicare a legii și alte instituții relevante (de exemplu, CEC, Consiliu Audioviziual , CPPEDAE,societatea civilă), pentru a facilita urmărirea penală a discursului de ură și perfecționarea mecanismelor de sancționare a acestuia.
• Ratificarea instrumentelor europene și ale ONU în domeniul drepturilor omului, care stabilesc garanții suplimentare legate de respectarea dreptului de a nu fi supus torturii și relelor tratamente, precum: Protocolul opțional la Pactul internațional privind drepturile economice, culturale şi sociale (2008); Protocolul opțional la Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2006); Convenția internațională pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate (2006); Convenția suplimentară privind abolirea sclaviei, a comerțului cu sclavi și a instituțiilor și practicilor similare sclaviei (1956).
• Adoptarea unor măsuri concrete pentru a îmbunătăți condițiile de detenție din penitenciare și izolatoarele de detenție preventivă, în conformitate cu Pactul și Regulile minime ale Națiunilor Unite cu privire la tratamentul deținuților (regulile Nelson Mandela), articolul 16 al UNCAT și articolului 3 al CEDO. În această privință, statul-parte ar trebui să ia în considerare nu numai construirea de noi penitenciare, dar, de asemenea, aplicarea mai largă a pedepselor neprivative de libertate alternative, cum ar fi monitorizarea electronică, eliberare condiționată și munca în folosul comunității. DIP ar trebui să implementeze recomandările formulate de CPT după vizita sa din 2020, cum ar fi reducerea nivelurilor de violență și reducerea ratelor de supraaglomerare în celule. Majorarea bugetului alocat pentru asistența medicală în instituțiile penitenciare, inclusiv prin dezvoltarea capacităților și infrastructurii penitenciarului spital din localitatea Pruncul; Aplicarea de către ANP în practică a prevederilor Regulilor de la Bangkok cu privire la femeile în detenție, prin contracararea cauzelor care contribuie la încarcerarea femeilor (exemplu: problema violenței în familie), de a ține cont de necesitățile specifice ale femeilor și de obligația de a aplica prioritar pedepse non-privative de libertate în privința acestora, de a elabora programe de reabilitare a femeilor condamnate victime ale violenței; urgentarea construcției noului penitenciar;
• Asigurarea implementării eficiente a prevederilor Legii nr. 137 cu privire la victimele infracțiunii;
• Implementarea unui mecanism eficient care să oblige agresorii să urmeze programe speciale    de dezalcoolizare, dezintoxicare și consiliere pentru schimbarea comportamentului. Inclusiv, colectarea de informații despre câți agresori au urmat programele, tipul programului și impactul programului asupra schimbării comportamentale.
• Elaborarea mecanismelor practice de răspuns la cazurile ce privesc infracțiunile sexuale și anume Instrucțiuni metodice privind intervenția poliției, instituțiile medicale etc.
• Instituirea moratoriului privind instituționalizarea persoanelor cu dizabilități și revizuirea Programului Național de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale din instituțiile rezidențiale gestionate de ANAS (HG Nr. 893 din 12-09-2018) în vederea adoptării unor măsuri mai eficiente pentru dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități și asigurarea dreptului lor la trai independent în comunitate, în conformitate cu
• Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în 2010.
• Dezvoltarea cadrului normativ necesar pentru asigurarea dreptului persoanelor cu dizabilități la servicii sociale de suport în comunitățile lor în funcție de nevoile de asistență.Clarificarea competențelor administrației publice centrale și locale privind dezvoltarea serviciilor sociale în funcție de nevoile persoanelor cu dizabilități și finanțarea adecvată a acestor servicii la nivel local pentru restabilirea echității sociale și incluziunea socială a acestui grup de persoane.
• Dezvoltarea cadrului normativ necesar aplicării principiilor bugetării sensibile la dimensiunea de gen în procesele de bugetare anuală și pe termen mediu.
• Spre deosebire de Programul de activitate al Guvernului precedent,   Programul de activitate al Guvernului actual nu face deloc referire la protecția drepturilor omului și cooperarea cu societatea civilă, deși una din condiționalitățile UE se referă anume la fortificarea acestora.

2. Justiție

• Asigurarea de către Parlament a unor numiri bazate pe merit în Consiliul Superior al Magistraturii;
• Crearea unui mecanism juridic intern de verificare a integrității candidaților la funcții de judecător și procuror la toate etapele carierei – admiterea la Institutul Național al Justiției, accederea în profesie, promovarea și transferul într-o altă funcție, precum și accederea în funcții de conducere;
• Mărirea considerabilă a numărului audienților de la Institutul Național al Justiției și asigurarea unei instruiri a acestora care să răspundă necesităților practice ale judecătorilor și procurorilor și ale sistemului de justiție;
• Ridicarea considerabilă a nivelului de remunerare a experților angajați în instituțiile de stat și a personalului care asistă judecătorii și procurorii
•  Mărirea considerabilă a remunerării judecătorilor și procurorilor care au promovat evaluarea externă;
• Introducerea sistemului electronic de gestionare a cauzelor și de distribuire aleatorie a cauzelor în procuratură;
• Elaborarea cadrului legal privind deoligarhizarea;
• Introducerea sistemului electronic unic integrat de evidență a cauzelor penale și contravenționale;
• Reducerea termenului de efectuare și sporirea calității rapoartelor de expertiză efectuate de instituțiile de stat;
• Finalizarea optimizării hărții judecătorești și optimizarea structurii procuraturilor teritoriale conform hărții judecătorești, inclusiv construirea sediilor comune pentru judecătorii și procuraturile de sector.

3. Prevenirea și combaterea corupției

• Grăbirea procesului de elaborare și adoptare a noii Strategii Naționale de Integritate și Anticorupție și a Planului de Acțiuni al acesteia, respectând exigențele și bunele practici de elaborare a documentelor strategice;
• Asigurarea respectării autentice de către întreprinderile administrate de APC și APL a cerințelor de dezvăluire a informațiilor, implicit privind selectarea, numirea administratorilor și a membrilor Consiliilor de administraţie, precum și rezultatele activității acestora;
• Introducerea instrumentelor efective de încurajare a societății de a denunța marea corupție;
• Dezvoltarea activă a cooperării internaționale în domeniul combaterii corupției;
• Asigurarea efectuării tuturor procurărilor publice în bază de concurs exclusiv prin intermediul platformei MTender;
• Consolidarea capacităților ANI și a altor organe competente în identificarea, verificarea și urmarirea activelor aflate peste hotare a subiecților declarării veniturilor și intereselor personale;
• Facilitarea colaborării în acest sens a ANI cu organele competente din alte țări;
• Elaborarea cadrului legal care reglementează circulația criptovalutei;
• Includerea în calitate de obiect al declarării veniturilor și intereselor personale a activelor în formă de criptovalută.

4. Societatea civilă

• Aprobarea noului concept cu privire la viziunea de dezvoltare a societății civile, elaborat în rezultatul evaluării ex-post a Strategiei de dezvoltare a societății civile pentru perioada 2018 – 2020;
• Elaborarea unui Program intersectorial pentru o perioadă de 3-5 ani pe domeniul societății civile, într-un proces larg de consultare cu societatea civilă și alți actori relevanți;
• Adoptarea Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova pentru anii 2023–2030;
• Capacitarea Cancelariei de Stat pentru o mai bună coordonare a implementării și corelarea viitoarelor intervenții de politici, în special următoarea Strategie de dezvoltare a societății civile, cu Cadrul Bugetar pe Termen Mediu;
• Sporirea transparenței procesului decizional, în special la nivelul Parlamentului. Excluderea practicii defectuoase de adoptare a proiectelor de legi și altor acte normative, inclusiv modificarea acestora, fără asigurarea transparenței acestui proces;
• Implicarea organizațiilor societății civile în elaborarea principalelor documentele de politici privind societatea civilă și drepturile omului;
• Îmbunătățirea mecanismului 2% și a celui cu privire la filantropie și sponsorizare, în sensul înlăturării barierelor tehnice nerezonabile și încurajării contribuabililor să susțină sectorul neguvernamental; creșterea beneficiilor fiscale pentru donațiile filantropice și sponsorizările la un nivel de cel puțin 20% din venitul impozabil, care să ofere beneficii reale pentru activitatea filantropică;
• Asigurarea finanțării de stat existente a ONG-urilor în bază de transparență și condiții egale;
• Promovarea modificărilor legislative înaintate de ONG-uri cu privire la antreprenorialul social și cumpărarea serviciilor sociale;
• Clarificarea procedurii privind contractarea de către autoritățile publice a serviciilor prestate de ONG-uri;
• Investigarea obiectivă a atacurilor nefondate îndreptate împotriva organizațiilor societății civile, în vederea sancționării făptuitorilor și prevenirii unor fapte similare;
• Încurajarea și susținerea ONG-urilor în vederea promovării și apărării valorilor democratice în regiunea transnistreană, precum și elaborarea unor mecanisme de protecție al apărătorilor drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului.
• Sporirea transparenței autorităților publice locale în luarea deciziilor prin dezvoltarea de module pe paginile lor web similare cu cele utilizate de guvern (particip.gov.md) și să înființeze Consilii raionale de participare pe baza modelelor funcționale existente.

5. Integrarea economică și corelarea cu politicile UE

• Implementarea efectivă a Strategiei privind gestionarea proprietății publice, în vederea consolidării guvernanței corporative în companiile de stat, profesionalizarea Consiliilor de administrație a companiilor de stat și îmbunătățirea transparenței în ceea ce ține de gestionarea proprietății publice, restructurarea Agenției Proprietății Publice și pregătirea unui program complex de privatizare, în conformitate cu bunele practici internaționale și standardele OCDE.
• Promovarea unui program complex de „înălbire” a economiei, prin acordarea de stimulente companiilor care tranzitează din sectorul informal în cel formal, inclusiv pentru deținătorii de patente de întreprinzător (ex: suport consultativ, suport financiar pentru restructurarea activității, simplificarea raportărilor financiare pentru întreprinderile micro etc.).
• Concentrarea puținelor resurse bugetare orientate spre susținerea IMM pe programe care promovează generarea de valoare adăugată și exporturi prin prelucrarea materiei prime autohtone, automatizarea proceselor și implementarea inovațiilor.
• Intensificarea programelor de promovare a producătorilor autohtoni, cu accent pe educarea consumului de produse autohtone, organizarea târgurilor și expozițiilor, facilitarea schimbului de experiență a producătorilor autohtoni și stimularea investițiilor în producerea bazată pe materia primă autohtonă.
• Elaborarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legale referitoare la achizițiile publice rezervate și de introducere a clauzelor sociale în contractele de achiziții publice în conformitate cu prevederile Directivei 2014/24/UE;
• Revizuirea și aprobarea Programului Național de Dezvoltare a Antreprenoriatului Social 2021-2025 și a Programului Național de Finanțare și Mentorat pentru Întreprinderile Sociale, inclusiv ajustarea acestora cu prevederile Planului de acțiuni în economia socială al Comisiei Europene (2021-2026);
• Susținere a inițiativelor de dezvoltare a antreprenoriatului și antreprenoriatului social în rândurilor tinerilor, în special în mediul rural, precum și asigurarea accesului la programele de tip ”Start pentru tineri” inclusiv tinerilor refugiați stabiliți în Moldova.
• Introducerea unor scutiri de la plata impozitelor a afacerilor lansate de tineri, pe o durata de 3 ani de zile, fapt ce va permite consolidarea activității acestora.

• Aprofundarea cooperării în domeniul transformării digitale cu UE, inclusiv crearea spațiului digital comun cu România.
• Elaborarea strategiilor şi politicilor naționale în domeniile aferente transformării digitale, cum ar fi  Inteligență Artificială, Fintech, EdTech, Healhtech, Agritech.
• Elaborarea unui spatiu digital comun (platforma Inteligentă integrată de date & analitică avansata) de stat, inclusiv Guvern, institutiile şi organele statului,  publice s.a.

6. Mediul, schimbările climatice și securitatea energetică

• Promovarea eficienței energetice, inclusiv prin crearea și capitalizarea Fondului de Eficiență Energetică și restructurarea Agenției de Eficiență Energetică, în conformitate cu bunele practici internaționale de guvernanță, precum și prin punerea în funcțiune a schemei de obligații energetice în calitate de principala sursă de finanțare a investițiilor în eficiența energetică. Suplimentar, este necesară instituționalizarea și promovarea mecanismelor și sistemelor de management energetic în clădirile publice.
• Ajustarea legislației pentru a facilita activitatea de trading a Energocom pe piețele internaționale de resurse energetice.
• Securitatea energetică prin proiecte de infrastructură transfrontalieră, diversificarea surselor de furnizare, creșterea electrificării și a utilizării energiei electrice
• Utilizarea tuturor resurselor și tehnologiilor energetice disponibile.
• Utilizarea hidrogenului verde ca alternativă la gaz
• Facilitarea investițiilor în tehnologii de stocare a energiei și în unități de echilibrare, care să permită o mai bună integrare a surselor regenerabile;
• Crearea de noi oportunități pentru consumatori în a deveni producători de energie din surse regenerabile prin stabilirea cadrului legal și normativ necesar, precum și acordarea de facilități;
• Promovarea eficienței energetice in toate domeniile.
• Stimularea măsurilor de EE pentru sectorul casnic si public;
• Crearea și dezvoltarea domeniului de prestare a serviciilor energetice, a instrumentelor financiare și a auditurilor EE ;
• Aprobarea Strategiei Energetice 2030 cu viziunea privind decarbonizarea sectorului energetic, precum și a Planului național integrat privind energia și clima, pentru alinierea Republicii Moldova la Pactul Verde European;
• Crearea premiselor necesare pentru a crește încrederea potențialilor investitori internaționali și privați pentru a spori investițiile în sectorul energetic național, astfel sprijinind dezvoltarea durabilă a țării.
• Reducerea vulnerabilității energetice prin compensarea costurilor și lansarea programului de subvenționare a măsurilor de eficiență energetică pentru consumatorii de energie vulnerabili.
• Promovarea unei reforme complexe în domeniul taxelor de mediu pentru a încuraja tranziția la economia verde.
• Implementarea mecanismului de Responsabilitate Extinsă a Producătorului.
• Poziția mai activă și pronunțată a Guvernului la negocierile cu Ucraina la nivel înalt (prioritizarea problemei) în chestiunea gestionării bazinului transfrontalier al Nistrului, inclusiv prin promovarea a măsurilor de micșorarea a impactului negativ al hidroenergetici asupra ecosistemului fluviului.
• Stimularea economică a împăduririi terenurilor agricole private și prioritizarea acestei măsure în cadrul Strategiei de împădurire a guvernului. (I.Trombițki)
• Instituirea unui mecanism de implementare a Programului Life adaptat la condițiile și posibilitățile Republicii Moldova.
• Dezvoltarea și implementarea programelor ce ar încuraja populația în comportamente prietenoase mediului (ex. pentru colectarea de gunoi oferirea în schimb a biletelor gratuite la teatru, transport public, etc.).
• Dezvoltarea programelor privind acordarea tinerilor și vârstnicilor a suportului și accesului la proiecte și granturi oferite de Guvern pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă legată de ”Planetă”.
• Urgentarea construcției stației de epurarea a apelor reziduale din Soroca.

7. Contacte interumane 

• Consolidarea sistemului de asistență socială oferită populației, prin diversificarea modalităților de sprijin a familiilor si  persoanelor vulnerabile, pentru a  depăşi situaţiile de dificultate, precum şi de a prevenire marginalizarea şi excluziunea lor socială. Creșterea alocațiilor bugetare în acest scop, inclusiv pentru programe after school și activități extra școlare;
• Consolidarea cadrului normativ pentru dezvoltarea și finanțarea serviciilor sociale prestate persoanelor de diferite vârste și din diferite grupuri vulnerabile;
• Sporirea resurselor bugetare alocate în bugetele autorităților publice de nivelul unu  si doi pentru oferirea serviciilor sociale conform necesităților populației domiciliate în teritoriul guvernat;
• Încurajarea parteneriatului public-privat în dezvoltarea serviciilor sociale ;
• Consolidarea capacităților autorităților publice de nivelul unu și doi și alocarea de resurse financiare, pentru oferirea protecției copiilor vulnerabili domiciliați în teritoriul pe care îl guvernează;
• încurajarea parteneriatelor public-private pentru dezvoltarea serviciilor de creșă accesibile părinților cu copii;
• dezvoltarea capacităților autorităților publice centrale și locale pentru elaborarea și implementarea politicilor publice sensibile la necesitățile specifice a femeilor și bărbaților;
• introducerea în lista criteriilor  de evaluare a proiectelor de investiție în infrastructură , a unui criteriu ce ar arată în ce măsură investiția răspunde la necesitățile specifice ale femeilor si barbaților , în calitate de beneficiari direcți ai investiției;
• modificare cadrului normativ în vigoare cu privire la finanțarea proiectelor de ceretare din fonduri publice, prin consolidarea criteriilor de evaluare care facilitează o mai mare implicare a femeilor cerecetătoare în calitate de lidere de proiecte de cercetare;
• finanțarea programului de asigurarea a instituțiilor de învățămând din mediul rural și orășelel mici cu blocuri/spații  sanitare în clădire (toaletă cu apă curgătoare);
• Promovarea reformei sistemului de formare inițială și de formare continuă a cadrelor didactice și manageriale din Republica Moldova.
• lansarea programului de asistență financiară pentru învățătorilor, pentru creștere profesională continuă.
• Inițierea discuțiilor cu privire la eficientizarea și aplicarea în masă a procesului educațional universitar, bazat pe principiile de învățământ dual;
• Având în vedere recenta tragedie soldată cu decesul unui tânăr în instituția de învățământ din raionul Orhei, solicităm inițierea unui audit național al sistemului educațional în vederea evaluării gradului de siguranță a copiilor și tinerilor în școli și revizuirea utilajului tehnic care este folosit în instituțiile de învățământ pentru securitate și sănătate a tinerilor.
• Crearea condițiilor adecvate pentru confortul elevilor în școli, în special abolirea practicilor de utilizarea a WC amplasate în curtea școlii și construirea blocurilor sanitare corespunzătoare în incinta instituțiilor de învățământ;
• Totodată, una din priorități ar trebui să fie eliminarea și combaterea fenomenului de discriminare, hărțuire și bullying, lupta cu corupția, privite prin prisma priorităților tinerilor.
• Promovarea modului sănătos de viață în rândul tinerilor și dezvoltarea programelor pentru tineri care să faciliteze procesul de promovare a modului sănătos de viață (abonamente gratuite sau la preț redus la sălile de sport, deschiderea secțiilor sportive și a complexe sportive acolo unde ele nu sunt).
• Inițierea procesului de dezvoltare a strategiei privind Modul sănătos de viață în Moldova și dezvoltarea mecanismelor ce vin să susțină dezvoltarea sportului și a modului sănătos de viață în țară și motivarea celora ce îl practică.
• Dezvoltarea unui program de compensații din bugetul de stat adresate tinerilor din grupurile social vulnerabile (cu venituri scăzute) care ar putea fi potențiali beneficiari ai programului ”Prima Casă”.
• Promovarea educației digitale drept aptitudine de viață, pe toate palierele sistemului educațional.

8. Politici de muncă și dialog social

• Reformarea Inspecției de Stat a Muncii în vederea consolidării capacităților acesteia de a preveni, identifica și penaliza munca informală, în conformitate cu practicile UE și convențiile ILO.
• Reformarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă prin creșterea relevanței, calității și eficienței programelor de ocupare și instruire a șomerilor.
• Reformarea mecanismului de atribuire a gradelor de invaliditate.
• Reformarea mecanismului de alocare a ajutorului social.
• Stabilirea unui salariu minim unic în mărime de 50-60% din salariului mediu lunar pe economie conform prevederilor Cartei sociale europene revizuite și Directivei UE privind salariile minime adecvate.
• Adoptarea unei legi privind constituirea fondului de garantare a creanțelor salariale.
• Revizuirea metodologiei de calcul al minimului de existență. Elaborarea unui nou indicator de evaluare a nivelului de trai.
• Promovarea Directivelor UE ce vizează protecția drepturilor și intereselor salariaților, neadmiterea diminuării drepturilor și garanțiilor salariaților în vederea asigurării respectării art. 371 din Acordul de Asociere RM-UE.
• Ratificarea Convențiilor OIM nr. 102/1952 privind normele minime de securitate socială și nr. 190/2019 privind eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii.
• Urgentarea racordării cadrului legal național la Convenția OIM nr. 161 privind serviciile de sănătate ocupațională.
• Elaborarea și adoptarea Programului național în domeniul securității și sănătății în muncă.
• Implementarea registrului electronic al salariaților pentru toate unitățile economice din economia națională.
• Dezvoltarea și implementarea programelor de stagii profesionale plătite în afara instituțiilor de învățământ și implementarea programului guvernamental de stagii profesionale plătite/internship în cadrul instituțiilor publice după modelul instituit la nivelul instituțiilor Uniunii Europene.