Prioritățile programului de guvernare pe domeniile de politică externă și securitate | EMISIUNEA RADIO „PARALELA 47”
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Radio Moldova, a organizat vineri, 17 februarie 2023, o nouă ediție a emisiunii radio săptămânale „Paralela 47”, cu tematica ,,Prioritățile programului de guvernare pe domeniile de politică externă și securitate”.
Invitații discuției au fost Angela Grămadă, Președinta Asociației pentru Afaceri Globale (ESGA), Mihai Isac, redactor-șef al portalului politicaexterna.ro și Irina Tabaranu, jurnalistă a platformei Zonadesecuritate.md. Alături de Mihai Mogîldea, director adjunct IPRE, invitații au analizatprioritățile incluse în noul program de guvernare pe politicii externe, securității și reglementării conflictului transnistrean.
În deschiderea discuției, Irina Tabaranu, jurnalistă a platformei Zonadesecuritate.md a menționat că una dintre prioritățile noului guvern prevedere identificarea soluțiilor tehnice la problemele cu care se confruntă locuitorii din stânga Nistrului și Zona de Securitate. „Soluții pentru aceste probleme sunt, tot ce se cere este ca regiunea transnistreană să treacă această albie constituțională, pentru că majoritatea problemelor de pe agendă constituie anume această cauză — regiunea transnistreană își inventează reguli proprii, inclusiv bariere și impedimente. Există deschidere din partea Chișinăului, lucru care s-a văzut în toți acești ani, o deschidere poate prea binevoitoare pe alocuri, însă de fiecare dată nu se găsește o soluție comună, deoarece malul stâng nu acceptă deschiderea Chișinăului. Acceptarea ar însemna, bineînțeles, faptul că regiunea își va pierde această „fărâmă” de independență și suveranitate pe care ei și-o închipuie. Până la urmă, unica soluție vociferată de Chișinău o reprezintă faptul ca zona transnistreană să intre în albia constituțională a Republicii Moldova”, a declarat Irina Tabaranu.
„În noul plan de guvernare sunt puse foarte bine accentele privitor la reglementarea conflictului transnistrean. Se observă lipsa unui punct ce prevede găsirea unei soluții politice a problemei pentru că mai întâi de asta trebuie să fie atinse celelalte puncte incluse în acest program, de exemplu extinderea școlilor cu predare în limba română și crearea chiar și a grădinițelor cu predare în română, pentru că la momentul actual nu există nici o instituție de gradul 0 cu predare în română în stânga Nistrului. Un alt punct care îmi dă speranțe că va fi atins și se va începe lucrul asupra lui este combaterea dezinformării în regiune și promovarea mesajelor de la Chișinău, care, la momentul prezent, ajung foarte greu în stânga Nistrului din cauza blocadei informaționale care există — undele radio și TV nu ajung în stânga Nistrului fără a se spune direct că ele sunt bruiate. Nu este posibil să integrezi cele două maluri atunci când ele trăiesc în spații informaționale absolut diferite”, mai menționează Irina Tabaranu.
Despre prioritățile politicii externe și de securitate, Angela Grămadă, președinta Asociației pentru Afaceri Globale (ESGA) menționează că autoritățile din Republica Moldova trebuie să continue eforturile de comunicare cu publicul larg. „Pentru a menține atenția asupra riscurilor și amenințărilor curente, autoritățile trebuie să continue efortul de comunicare pentru că, evident, mesajul care trebuie transmis cetățenilor este să rămână precauți și vigilenți, deoarece în cazul în care nu vor fi continuate aceste eforturi de comunicare, s-ar putea ca la un moment dat să uităm despre unele evenimente care au loc aici la Chișinău și rolul lor în arsenalul de acțiuni a Federației Ruse de destabilizare a situației interne”, a declarat Angela Grămadă.
„Faptul că populația a fost liniștită, în mod greșit, și nu a fost pregătită treptat pentru momentul în care riscurile și amenințările ar putea să escaladeze, a costat foarte mult această guvernare. Dacă la Kiev exista o strategie, o asociere a riscului cu potențialul comunicator, acel om oficial care răspundea de un anumit domeniu și ieșea în public, spunând exact ce are populația de făcut, la Chișinău tot acest rol și l-a asumat Maia Sandu, ceea ce nu este corect. Trebuia să existe mult mai multă comunicare, pe mult mai multe canale și mult mai multe ierarhii. Lucrul acesta nu s-a întâmplat și a fost o eroare. A doua eroare a fost să se spună că la noi totul este bine, nu suntem supuși acestor riscuri și că în Republica Moldova nu există potențial ca să apară destabilizări. Lucrurile nu au fost chiar așa, am văzut destabilizări în regiunea transnistreană, am văzut destabilizări politice intenționate, atât la Chișinău cât și în regiuni, și am văzut faptul că anumiți actori politici, în mod intenționat au sabotat orice încercare a autorităților de la Chișinău, nu doar de a implementa reforme, dar și de a-și îmbunătăți imaginea în afara țării. Iar atunci când a ieșit șeful SIS, și apoi și Maia Sandu cu discursuri despre atacurile asupra democrației Republicii Moldova, credibilitatea acestor discursuri a fost extrem de mică pentru că conducerea a obișnuit publicul larg cu alte tipuri de mesaje transmise”, a mai declarat Angela Grămadă.
Vorbind despre dimensiunea de politică externă și integrare europeană, guvernul Recean a inclus o serie de priorități care vizează promovarea obiectivului de aderare europeană a Republicii Moldova la nivel național și internațional, prin intermediul cooperării cu actorii guvernamentali și neguvernamentali, implementarea prevederilor Agendei de Asociere și a Acordului de Asociere, dar și aprofundarea cooperării. Mihai Isac, redactor-șef al portalului politicaexterna.ro, a declarat că: „Recentele declarații ale Președintei Maia Sandu privind amenințarea reprezentată de Federația Rusă la adresa ordinii constituționale de la Chișinău au readus în discuția publică pericolul reprezentat de tacticile războiului hibrid total dezlănțuit de Kremlin. Sprijinul politic și financiar consistent primit din partea statelor membre ale UE și NATO au ajutat până în acest moment autoritățile de la Chișinău să reziste asaltului hibrid intensificat al Federației Ruse, concomitent cu ofensiva militară propriu zisă din Ucraina. Este clar că la adresa Chișinăului prezența grupului militar rus din Transnistria, al acelui important depozit de muniție de la Cobasna și al formațiunile militare ilegale transnistrene reprezintă amenințări directe, iar în programul guvernului Recean sunt puse pe hârtie foarte multe idei bune, care ar trebui să ajute la combaterea acestor pericole.”
„Datorită acestei invazii militare ruse, Republica Moldova se află în atenția comunității internaționale, iar oficialii de la Chișinău trebuie să folosească orice prilej pentru consolidarea relațiilor instituționale și personale”, a mai declarat Mihai Isac.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări varianta integrală a acestei ediții a emisiunii „Paralela 47” aici.
„Paralela 47” poate fi urmărită live în fiecare vineri, începând cu ora 17.10, la Radio Moldova și pe pagina de Facebook IPRE.
Emisiunea „Paralela 47” este produsă în cadrul proiectului „Noi și Europa: Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementată cu suportul oferit de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.
