Principala - Apariții media - Iulian Groza: Rezultatele palpabile vor conta foarte mult atunci când UE va analiza pregătirea noastră pentru procesul de negociere a noului tratat de aderare /// Buletin lunar APE, ianuarie 2023

Iulian Groza: Rezultatele palpabile vor conta foarte mult atunci când UE va analiza pregătirea noastră pentru procesul de negociere a noului tratat de aderare /// Buletin lunar APE, ianuarie 2023

6 February 2023

Directorul executiv al Institului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Iulia Groza, ne-a vorbit în acest număr al buletinului de politică externă despre importanța anului 2023 în economia procesului de aderare a Republicii Moldova la UE, dar și despre procesele interne care includ alegerile locale ce se vor desfășura la toamnă. Experiența altor țări aspirante la UE va fi de asemenea un beneficiu, susține Iulian Groza, pentru procesul de aderare pe care îl parcurge în prezent Chișinăul. Vă invităm să citiți integral discuția avută cu directorul IPRE:

Domnule Groza, unde ne aflăm astăzi în parcursul european și ce este fezabil să se întâmple în sens pozitiv pentru Republica Moldova în 2023?

În primul rând, Republica Moldova este stat candidat pentru a deveni membru al Uniunii Europene. O decizie istorică adoptată anul trecut în luna iunie. Acest nou statut implică și o nouă abordare în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, dar și o nouă evaluare a pregătirii noastre pentru a deveni stat membru al UE.

Acest lucru înseamnă că Republica Moldova nu mai este doar un stat vecin și asociat al UE, ci este un stat candidat. Toate evaluările care au loc la nivelul Uniunii Europene în raport cu Republica Moldova vor fi mai riguroase și vor implica finalitate, și anume negocierile unui tratat de aderare.

Anul 2023 este unul important din punct de vedere politic în raport cu Uniunea Europeană, deoarece există o miză anunțată de a fi deschise negocierile de aderare la UE. Pentru ca acest lucru să se întâmple, Republica Moldova trebuie să îndeplinească cele nouă recomandări formulate anul trecut de către Comisia Europeană (CE).

La nivel național există un plan de îndeplinire a acestor recomandări. Săptămâna trecută a avut loc întâlnirea Comisiei pentru Integrarea Europeană și au fost prezentate ultimele informații cu privire la gradul de realizare a acestor măsuri către finele anului trecut. Din evaluările prezentate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), cunoaștem că aproape două treimi din măsurile planificate către sfârșitul anului în curs au o anumită dinamică de realizare.

Mai multe măsuri urmează să fie realizate pe viitor. Termenul inițial era luna iunie 2023, dar între timp, în cadrul Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, s-a menționat ca viteza îndeplinirii acestor măsură să fie crescută. De ce? Pentru că în decembrie 2022, Consiliul European a adoptat o concluzie cu privire la parcursul european și evaluarea celor două țări candidate – Ucraina și Moldova, dar și potențial-candidată – Georgia –, iar Consiliul European a invitat Comisia Europeană să inițieze evaluări în primăvara acestui an.

Asta înseamnă că în primăvara CE va avea o evaluare intermediară, iar către sfârșitul anului curent, în toamnă, atunci când CE va prezenta rapoartele în pachetul de extindere, deja vom avea o evaluare mai completă a rezultatelor înregistrate prin prisma celor nouă cerințe. Aceste evaluări vor viza și alte domenii în pachetul de extindere.

Justiția, o zonă sensibilă

Șase din nouă cerințe ale UE sunt pe zona de justiție. Cum ne-am mișcat până acum, este posibil să îndeplinim în 2023 cererile UE pe zona de reforme?

Acțiunile planificate pentru realizarea celor cinci-șase măsuri ce vizează sistemul de justiție, lupta anticorupție și combaterea acestui fenomen, recuperarea activelor, investigarea fraudelor bancare sunt în principiu cele care au fost asumate încă anul trecut de Guvern.

Majoritatea acțiunilor planificate pentru realizarea acestor măsuri au fost inițiate. Procesul de pre-vetting este în derulare. Cunoaștem că acest proces durează mai mult decât se aștepta. Este importantă ca, în primăvară-vară, acest proces să aibă o finalitate în cazul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Acestea sunt instituții de autoguvernare în sistemul de justiție care vor avea un rol important în procesul de resetare în cadrul sistemului judecătoresc și procuraturii în a doua etapă a procesului de evaluare extraordinară – vetting.

Sunt și alte măsuri de luat în calcul cum ar fi reducerea influenței grupurilor private în sectorul public, economic, politic. Acestea sunt menționate sub titulatura de dezoligarhizare. Ministerul Justiției a inițiat un proces deja de elaborare a unui cadru normativ și de ajustare a cadrului național pentru a crea noi instrumente de reducere a influenței acestor grupuri private. Alte măsuri vizează finanțarea partidelor politice, sectorul media și cel de concurență.

Toate aceste măsuri sunt planificate pentru a fi finalizate în primăvara acestui an. Acum să vedem dacă guvernul va reuși să mențină această dinamică, deoarece majoritatea din măsurile indicate va conta foarte mult. Rezultatele palpabile vor conta atunci când UE va analiza pregătirea noastră pentru procesul de negociere a noului tratat de aderare.

Societatea civilă, indispensabilă procesului de aderare

Mai este nevoie de expertiza ONG-urilor în 2023, așa cum a fost în 2022 la completarea chestionarelor CE, sau acest proces a devenit unul eminamente politic și aparține numai autorităților?

În primul rând, una dintre cele nouă cerințe ale UE vizează cadrul de cooperare dintre autorități și societatea civilă. Acesta este un anagajament asumat inclusiv de autorități. Implicarea actorilor non-statali – organizații neguvernamentale, asociații de afaceri, etc – în procesul de elaborare a politicilor publice sau consultare a unor legi va fi unul determinant.

Vom fi evaluați de către Comisia Europeană. Un aspect-cheie care va conta ține de transparența procesului decizional. Vom vedea în ce măsură vor reuși autoritățile să respecte rigorile transparenței decizionale, atunci când elaborează legislația. Ori noi știm că din evaluările preliminare, realizate de colegii noștri de la Promo-LEX în 2022, s-a menționat că acest aspect este una din carențe, cel puțin pe dimensiunea Parlamentului.

Știm că foarte multe proiecte de legi au fost inițiate la nivel parlamentar, eludând procesul de consultare publică. Pe de altă parte, știm că cele inițiate de Guvern, în mare parte, respectă rigorile care țin de publicarea proiectelor și consultarea lor. Totuși, și în acest caz procesul a fost scurtat. Un exemplu în acest sens este aprobarea proiectului de buget pe 2023 la finele anului trecut.

Așadar, rolul societății civile, ONG- urilor și al asociațiilor de afaceri va conta și în acest an, nu doar din perspectiva includerii lor ca actori în procesul de luare a deciziilor, dar inclusiv și în procesul de formulare a propunerilor și expertiză. Acestea vor fi implicate în acest an în elaborarea actelor normative, strategiilor, politicilor publice, inclusiv a cele incluse în cele nouă cerințe de la UE.

Cum apreciați, ar trebui Republica Moldova să stea cumva în același tren cu Ucraina în drumul spre UE, sau să găsească mai degrabă singură resursele și sprijinul partenerilor pe această cale în 2023?

Cred că ce contează este să existe o cooperare strânsă în special între Ucraina și Republica Moldova, dar și Georgia, în acest proces de integrare europeană. Toate cele trei țări sunt țări asociate și au fost incluse în pachetul de extindere. Este natural să existe o astfel de cooperare: schimburi de experiență, expertiză pe diferite procese și sectoare.

Fiecare dintre cele trei țări sunt la etape diferite. Unele sunt mai avansate pe un sector, altele pe alte sectoare și evident că cooperarea între cele trei țări la nivel guvernamental, sau chiar al ONG-urilor, este foarte importantă.

În același timp știm foarte bine că au existat anumite carențe în structurarea acestei cooperări. Deși în 2020 s-a vorbit despre Trio-ul Asociat, la nivel practic, în 2022, nu s-a observat o intensitate foarte mare a cooperării. Cu toate aceastea, s-a menținut cooperarea bilaterală între cele trei țări, dar aceasta a trecut cumva pe planul doi.

Pe de altă parte, știm că în 2022, când vine vorba de Ucraina, în decembrie odată cu vizita premierului Natalia Gavrilița la Kiev, au existat mai multe înțelegeri. Una dintre ele a fost elaborarea unei agende comune cu privire la integrarea europeană.

S-a convenit la nivelul guvernelor dintre Chișinău și Kiev să existe o sincronizare și un schimb de experiență între cele două țări, un lucru care cred că este salutabil.

În același timp, la nivelul ministerelor de Externe din Moldova și Georgia au existat astfel de interacțiuni. A fostși o vizită a ministrului georgian de Externe și s-a reconfirmat acest cadru.

Ce contează cel mai mult pentru noi, ca țară candidată și care aspiră să devină țară membră, este că trebuie să avem un cadru de cooperare, dar să înțelegem că calea noastră europeană totuși este una individuală.

Evaluările făcute de Comisia Europeană sunt individuale, bazate pe merite și procese proprii. Observăm asta din experianța țărilor din Balcani. Chiar dacă toate țările din Balcani au primit perspectivă europeană [la Salonic în 2003], știm că acestea s-au mișcat cu viteze diferite. Croația este asăzi membră a UE, alte țări au statut de candidat, sau altele negociază pe capitole.

Evaluarea UE a depins și în cazul lor de fiecare țară în parte. Așa se întâmplă și în cazul nostru. Moldova va fi evalută individual în următoarele etape. Evident că fiecare țară – Ucraina, Moldova și Georgia – are avantajul său atunci când vine vorba de agenda europeană.

De exemplu, Moldova face deja de 20 de ani parte din procesul de cooperare din Europa de sud-est. Alături de țările din Balcani este fondatoare a Consiliului regional de cooperare alături de țările balcanice. Moldova este membră a Acordului de Comerț și Liber Schimb Central- European. Moldova are o legătură directă construită de-a lungul anilor cu statele din Balcani care ne oferă mai multe avantaje și oportunități, inclusiv pentru a conecta și alte țări la aceste procese

La nivel tehnic și de proceduri, Moldova este implicată în schimburi de experiență cu statele din Balcani. Va conta să dezvoltăm aceste relații cu aceste state care au o experiență mai mare în privința negocierilor de aderare cu UE.

În 2022, am vizitat mai multe țări din Balcani și am observat că există foarte multe asemănări și multe lecții pe care noi putem să le învățăm din Macedonia de Nord. Asta ne-ar putea ajuta în îndeplinirea condițiilor pentru deshiderea negocierilor de aderare și ulterior în negocierea aderării.

Plasarea Republicii Moldova pe agenda internațională

Ce semnal reprezintă faptul că Republica Moldova va găzdui în această vară cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene (CPE) la Chișinău? Va da acest lucru greutate mai mare candidaturii Republicii Moldova la UE?

Inițiativa Comunității Politice Europene (CPE) este una nouă și complementară procesului de integrare europeană. Comunitatea Politică Europeană lansată anul trecut implică mai multe țări, nu doar cele membre UE, dar și altele de pe continentul european. Este important să înțelegem că această Comunitate Politică Europeană nu înlocuiește cadrul de discuții consimțite prin politica de extindere. În același timp, evident că reuniunea găzduită la Chișinău ne oferă mai multe oportunități.

În primul rând, ne plasează destul de sus pe agenda internațională. Ne oferă posibilitatea fără precedent de a găzdui peste 47 de lideri europeni, președinți, șefi de guverne. Formatul acestei reuniuni ne oferă nouă mai multe posibilități pe care le putem valorifica, inclusiv în ceea ce ține de aspirațiile noastre europene.

Summitul va avea o agendă separată care va fi dictată de contextul regional. Nu va dispărea de pe agendă problema securității la nivel regional, sau cel energetic. Este important că acest summit să aibă pe agendă și subiecte care să privească în viitor. Unul ar putea viza dimensiunea de dezvoltare, de reconstrucție și sprijin din partea UE pentru situația post- război pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova.

UE va ajuta în continuare Republica Moldova

În funcție de evoluția războiului din Ucraina și de generarea unor noi valuri de refugiați, să ne așteptăm la noi ajutoare financiare pentru Republica Moldova?

Moldova a beneficia în 2022 din plin de sprijinul internațional pentru a redresa multiple crize cu care ne confruntăm. Crizele și impactul lor nu au dispărut încă. Agenda de sprijin din partea partenerilor va continua să fie extinsă. Avem și formatul dedicat de sprijin pentru Republica Moldova, inițiat de România, Germania și Franța. Au fost mai multe reuniuni în 2022. Următoarea reuniune în acest format va avea loc la Chișinău, în primăvară-vară.

În cadrul acestei platforme, va continua și discuția de valorificare a sprijinului de anul trecut, dar și anunțarea noilor pachete de sprijin pentru Republica Moldova, nu doar aspecte ce țin de gestionarea și minimizarea efectelor crizelor, dar sper eu să privească spre viitor și să vizeze și dimensiunea de investiții, de dezvoltare durabilă pentru Republica Moldova.

Vor constitui alegerile locale din toamnă un test pentru guvernare pentru a vedea cât de europene au rămas opțiunile electoratului?

Orice alegeri sunt un test electoral pentru guvernare. Alegerile locale din acest an au mize înalte și va fi o competiție acerbă în cadrul acestor alegeri. Ele vor fi un test pentru guvernare. Este important ca alegerile să se desfășoare în cadrul rigorilor electorale conținute de noul Cod electoral adoptat recent.

Acest nou Cod electoral în care sunt transpuse mai multe recomandări ale OSCE, ODIHR, CEDO, astfel că aceste alegeri ar trebui să se desfășoare în condiții mult mai bune și mai legal. Există mize politice mari, deoarece după aceste alegeri urmează alegerile prezidențiale în 2024, apoi parlamentare în 2025, astfel că acestea vor fi un test pentru politicieni în ce măsură au răspuns așteptărilor cetățenilor.

Pe de altă parte, mai există și un alt aspect care nu trebuie omis. Există un proces inițiat de reformă a administrației publice locale, de descentralizare. Această reformă care este în proces de inițiere va conta foarte mult pe agenda de dezbateri în cadrul acestor alegeri locale.

Alegerile locale vor fi și un subiect de monitorizare foarte atentă din partea organizațiilor competente în acest domeniu, dar având în vedere importanța criteriului politic, atunci când Republica Moldova este evaluată în raport cu statutul nostru de țară candidată, respectarea tuturor rigorilor care implică procesele electorale va conta foarte mult.

Vă mulțumim!

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult