Modificările legislative propuse pentru mandatul de securitate și activitatea SIS | EMISIUNEA RADIO „PARALELA 47”

27 decembrie 2022

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Radio Moldova, a organizat vineri, 23 decembrie, o nouă ediție a emisiunii radio săptămânale „Paralela 47”, cu tematica ,,Modificările legislative propuse pentru mandatul de securitate și activitatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS)”.

Invitații discuției au fost Sergiu Bozianu, director executiv, Asociația pentru Protecția Vieții Personale și Natalia Albu, directoare executivă, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare. Alături de moderatorul Mihai Mogîldea, vice-directorul IPRE, invitații au discutat despre securitatea națională a Republicii Moldova și prevederile a celor 3 proiecte de lege înregistrate în Parlament la data de 17 noiembrie cu privire la atribuțiile SIS, statutul ofițerilor Serviciului de Informații și Securitate, dar și activitatea contrainformativă și informativă externă a instituției.

În deschiderea discuției, Sergiu Bozianu a menționat că se vorbește despre o instituție destul de specifică – o instituție închisă, obiectivele cărora sunt mai puțin cunoscute pentru marea majoritate a cetățenilor: „În primul rând, această instituție este o autoritate autonomă și în mare parte toate obiectivele pe care SIS dorește să le atingă sunt atribuite secretului de stat. Dacă se vorbește în careva context despre SIS, se vorbește foarte puțin, iar majoritatea din noi nu vor afla nimic din ce face SIS, pentru că aceasta și reprezintă activitatea lor – să colecteze informații, să facă procesări analitice și să informeze primele persoane în stat cu privire la eventualele riscuri în raport cu care Republica Moldova, cetățenii și instituțiile țării, ar putea să se confrunte”.

„În prezent, vedem o inițiativă curajoasă a Serviciului de a modifica cadrul legal. În realitate, aș spune că avem în joc nu doar aceste 3 legi, dar și alte câteva care merg în paralel într-un alt pachet legislativ care a fost votat de către Guvernul Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, la moment se dorește modificarea mai multor legi pentru a oferi SIS-ului mai multe pârghii. Dacă până acum SIS avea deja niște pârghii destul de largi, în raport cu care multe dintre instituțiile din sectorul polițienesc ar fi dorit să le aibă, în prezent vedem o inițiativă prin care se dorește și mai mult lărgirea competențelor SIS. La prima vedere, pare un obiectiv destul de nobil, se dorește fortificarea atribuțiilor, sarcinilor, competențelor și instrumentelor cu care să lucreze SIS. Dar pe de altă parte, noi trebuie să conștientizăm faptul că cu cât mai mult investim și fortificăm această autoritate și lăsăm pe de altă parte celelalte autorități care apără drepturile omului și protejează împotriva eventualelor abuzuri, am putea să ajungem foarte rapid într-o situație în care creăm o supraputere, care cunoaște absolut tot, controlează absolut tot, verifică absolut pe toți și o face subiectiv și după propriile convingeri”, a mai declarat Sergiu Bozianu.

După părerea directorului executiv, aceste proiecte de legi au fost scrise în așa fel încât oferă SIS drepturi nelimitate. „Ce ar însemna acest aspect pentru un cetățean simplu? Orice expunere orală, reclamație, afișare în public sau comentariu pe Facebook sau alte rețele cu privire la anumite circumstanțe de ordin politic, social, economic are potențialul de a SIS. Cetățenii ar putea nimeri în „lista neagră”, iar toate activitățile pe care le realizează – cumpărături, carduri bancare, locul de muncă, proprietăți, bunuri – vor fi analizate pentru a crea o informație analitică privind scopurile pe care le urmărește persoana în cauză în contextul expunerilor pe care le-a făcut public”, a explicat Sergiu Bozianu.

„Menționăm aici că, în prezent, aceste măsuri speciale de investigație se petrec doar în contextul unui dosar penal, pe când în cazul votării și implementării acestor pachete de legi, aceste măsuri ar putea să aibă loc în afara unui dosar penal, lucru care a stârnit valul de critică privind aceste proiecte de legi din partea mai multor actori din societate”, a precizat Mihai Mogîldea, vice-directorul IPRE și moderatorul emisiunii radio.

La rândul ei, Natalia Albu, directoarea executivă a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, menționează faptul că: „Problema mandatului de securitate dintr-o perspectivă juridică a început să fie discutată mai des încă din 2014, atunci când s-a propus un mecanism special privind asigurarea securității statului și, în special, în contracararea amenințării de ordin extern în contextul dezinformării sau chiar amenințării cu caracter hibrid, atunci când factorii din exterior utilizează vulnerabilitățile naționale de ordin intern și subminează atât ordinea publică,, cât și chiar securitatea națională”.

„De fapt, problema mandatului de securitate are un context mai extins, deoarece necesitatea de a revedea cadrul legislativ conform căruia funcționează SIS este parțial depășit reieșind din faptul că, la nivel național, au existat mai multe provocări de a utiliza acest mandat de securitate. Aici, există două aspecte ce se contrapun – pe de-o parte avem riscuri și amenințări din exterior, în special în contextul propagandei, dar pe de altă parte, vedem că problema rezidă și în controlul asupra respectării utilizării corecte a mandatului de securitate”, a declarat Natalia Albu.

„Nu există un mecanism de supraveghere care să tragă la răspundere, din perspectiva legalității acțiunilor sau de corectitudine, a acțiunilor pe care le întreprinde SIS în colectarea informațiilor și în asigurarea securității naționale. În acest sens, apare această dispută în societate, privind legalitatea utilizării acestor mijloace pe care încearcă la moment să le promoveze și să le ofere un cadru legislativ mai insistent SIS. Este un colaps privind cultura politică, strategică și de securitate privind utilizarea corectă a informațiilor, și există și pericolul schimbării caracterul guvernării care ar putea să utilizeze în interese proprii această  informație. De pe altă parte, am văzut recent în contextul războiului din Ucraina diseminarea informației false privind regiunea transnistreană, care de asemenea poate fi utilizată de forțele externe pentru a destabiliza situația în interiorul țării. Și, în acest context, apare dilema: în ce măsură mandatul de securitate poate fi aplicat, în ce măsură el limitează drepturile cetățeanului și în ce măsură este destul de inclusiv”, a mai declarat Natalia Albu.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări varianta integrală a acestei ediții pe pagina de Facebook IPRE aici.

Emisiunea „Paralela 47” poate fi urmărită live în fiecare vineri începând cu orele 17:10 la Radio Moldova și pe pagina de Facebook IPRE.

Emisiunea este realizată în cadrul proiectului „Creșterea rolului centrelor de cercetare în sprijinirea efortului național de integrare europeană al Republicii Moldova – #ThinkTanks4EUMembership”, realizată cu susținerea Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (OSF).

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept