#EUDebatesCafe: Proiectele de legi privind activitatea SIS: între necesități, riscuri și impact

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel, a organizat marți, 20 decembrie 2022, a opta și ultima dezbatere publică din acest an în formatul #EUDebatesCafe, cu titlul „Proiectele de legi privind activitatea SIS: între necesități, riscuri și impact”.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Mihai Mogîldea, Director adjunct IPRE, au vorbit despre cele mai importante aspecte incluse în cele trei proiecte de legi ce țin de activitatea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), înregistrate la data 17 noiembrie de către Parlamentul Republicii Moldova. În mod prioritar, vor fi abordate noile prerogative propuse pentru mandatul de securitate al SIS, modificările ce țin de statutul ofițerului de informații și securitate, dar și viziunea guvernării și societății civile privind rolul SIS în contracararea amenințărilor hibride la adresa securității Republicii Moldova.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Alexandru Musteață, Director, Serviciul de Informații și Securitate: „Necesitatea de a avea proiectele de legi privind activitatea SIS vine în primul rând în contextul regional de securitate pe care îl avem. El s-a schimbat și imediat după 24 februarie a trecut într-o altă extremă, cea a războiului convențional, s-a schimbat situația de securitate și Republica Moldova, cu sectorul său de securitate și apărare trebuie să se adapteze. Aceste 3 proiecte de lege vin să adapteze SIS la noile provocări și riscuri pe care le avem. Scopul legilor este să facă serviciul mai eficient în activitatea sa cotidiană și mai eficient la prevenirea riscurilor naționale. Pentru o trecere în revistă, este vorba despre noua lege SIS, o lege-cadru nouă, practic este vorba despre legea veche rescrisă cu anumite modificări și îmbunătățiri. Apoi urmează modificarea legii privind statutul ofițerului de informații și securitate, care vine să îmbunătățească activitatea ofițerilor și legea privind activitatea contrainformativă și informativă externă”.

Adrian Cheptonar, Deputat, Parlamentul Republicii Moldova: „Chiar dacă acum vorbim despre un pachet de 3 proiecte de legi, cea mai mare dezbatere este referitor la legea despre activitatea contrainformativă și informativă externă. Celelalte legi practic transpun niște mici modificări în legislație, care existau în practică și acum se transpun în legislație, respectiv se anumite procese din cadrul SIS devin mai transparente. Legea contrainformativă este una nouă și introduce un mecanism nou de apărare a securității informaționale, și anume mandatul judecătoresc. În general, din observațiile mele privind conjunctura politică, în acești 30 de ani, politicienii per general nu și-au dorit un Serviciu de Informații puternic. Politicienii au „ciopârțit” din prerogativele tuturor organelor de drept, nu doar SIS, ca să poată fura și să implementeze scheme. În prezent, avem de 10 luni un război la hotar și rezistența ucrainenilor este eroică, dar vedem că în interiorul țării se duce o luptă acerbă a tuturor felurilor de personaje posibile ghidate de Kremlin pentru influențarea opțiunilor politice ale cetățenilor”.

Sergiu Bozianu, Director Executiv, Asociația pentru Protecția Vieții Personale: „Cele mai multe persoane care depun plângeri pe încălcarea drepturilor la viața privată după ce părăsesc funcțiile sunt foști angajați SIS, și eventual angajați din ministere, politicieni, deputați. Noi trebuie să facem în așa fel legile, ca să nu ne temem de ele după ce plecăm din funcții. În viziunea mea, aceste proiecte de lege sunt disproporționate în raport cu dreptul la viața privată și în general, nu îmi este clar dacă focusul acestor legi este îndreptat în privința anumitor tipuri de situații sau în privința oricărei persoane. Astăzi, avem un instrument nelimitat, deci dreptul SIS-ului de a obține acces la orice infrastructură, orice informație până la doi ani, și extinderea termenului de interceptare de la șase luni la doi ani. Nu îmi este clară necesitatea. Avem o disproporționalitate, pentru că, sincer vorbind, acest instrument va lucra în primul rând împotriva SIS-ului și nu în favoarea fortificării atribuțiilor SIS-ului, pentru că Republica Moldova a fost condamnată de câteva ori pe segmentul nerespectării dreptului la viața privată și în special în cazul activităților speciale de investigații- interceptări, filări, și altele. Noi trebuie să ne focusăm nu asupra faptului inoportunității de a propulsa mai departe aceste legi, dar asupra necesității reexaminării acestor proiecte de lege esențiale pentru a le corobora, adapta, armoniza ca să corespundă cu drepturile omului”.

Cristina Snegur, Coordonatoare de Program, Amnesty International Moldova: „Nu negăm faptul că este necesar de a eficientiza mecanismul de activitatea al SIS-ului. Însă, totodată, este necesar ca aceste legi care vor fi adoptate să nu fie contextuale, ori ele vor fi aplicate și eventual după finisarea războiului, deci este necesar ca ele sa fie în concordanță cu standardele internaționale pentru protejarea drepturilor omului. În acest sens, spre exemplu Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, în vasta sa jurisprudență, un set de principii de bază în contextul măsurilor de supraveghere a serviciilor de securitate pe care statele părți la convenție trebuie să le aplice, în vederea asigurării drepturilor omului și, în special, al dreptului la viața privată a persoanelor, pentru a le proteja de eventualele abuzuri arbitrare. Dacă este să comparăm aceste proiecte de legi care au fost discutate cu principiile setate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci vedem că aceste legi conțin foarte multe ambiguități și neclarități, care eventual pot duce la ingerințe și la nerespectarea drepturilor omului”.

Natalia Albu, Directoare Executivă, Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare: „Nu putem să neglijăm că, încă din 2014 în mod special, atât și în vizorul societății civile cât și în general, reforma sistemului de administrație și securitate este pe agenda societății civile, în special atunci când s-a propus și s-a adoptat mandatul de securitate drept o măsură specială de asigurare a securității naționale, care a creat mai multe confuzii și dezbateri. În același timp, nu putem să neglijăm că în acest cadru ne întâlnim cu aceleași provocări ca și în 2014. Responsabilitatea SIS privind promovarea misiunii corecte și profesioniste trebuie să fie balansată cu supravegherea societății civile și ai altor actori independenți. Este vorba despre deschidere și transparență, evident în limita secretului de stat.”

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.