#EUDebatesCafe: Instrumente de autentificare și semnătură electronică în Republica Moldova: realități și perspective
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel, a organizat marți, 29 noiembrie 2022, a șaptea dezbatere publică din acest an în formatul #EUDebatesCafe, cu titlul „ Instrumente de autentificare și semnătură electronică în Republica Moldova: realități și perspective”.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Victor Guzun, expert politici de digitalizare, IPRE, au vorbit despre cele mai importante elemente conexe utilizării instrumentelor de autentificare și semnătură digitală existente din perspectiva autorităților și utilizatorilor, dezvoltarea noilor instrumente de semnătură digitală, relevanța acestor instrumente pentru transformarea digitală a Republicii Moldova, bariere în utilizarea pe larg a lor dar și acțiuni care ar spori gradul de utilizare a semnăturii digitale.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
IURIE ȚURCANU, Viceprim-ministru pentru Digitalizare: „Una din problemele de bază în a utiliza semnătura electronică este faptul că aceasta trebuie să fie recunoscută ulterior de instituțiile statului. Dacă vorbim în general la ce ne trebuie identitatea electronică atunci este vorba ca să putem consuma instrumente digitale. Aceste servicii îți dau posibilitatea ca de la distanță să interacționezi cu instituțiile statului, să aplici la servicii și să obții anumite rezultate, cum ar fi certificate, permisiuni și documente oficiale. În acest context, am ajustat și cadrul normativ, legal, cum ar fi legea privind serviciile digitale, care spune că serviciile din 2023 vor deveni mult mai digitale, ci nu pe hârtie. Însă, sunt o serie de factori, care împiedică pe larg adopția acestor servicii digitale. Sunt două obstacole mari. Astfel, de cele mai multe ori, omul nu are cheița digitală, de identitate, dar este și deseori nemotivat să consume servicii digitale deoarece nu este înctrezut că documentul electronic va fi recunoscut de autoritățile statului. Odată cu implementarea sistemului de identitate electronică, la care lucrăm, cum ar fi MobiSign, să elimine aceste bariere și ca cetățeanul să poate beneficia de cât mai multe servicii digitale”.
OLGA TUMURUC, director, Agenția de Guvernare Electronică: „Eforturile în popularizarea identității electronice și utilizarea semnăturii electronice trebuie să fie, în primul rând, o prioritate a instituțiilor statului, nu doar a unui minister. Nu putem să așteptăm de la cetățeni încredere în semnătura electronică atunci când știu că autoritățile statului nu o fac și, mai mult de atât, refuză să lucreze cu solicitări care parvin de la cetățeni. Un rol foarte important aici îl joacă sectorul justiției deoarece, de exemplu, businessul nu va semna contracte la nivel național în format electronic în momentul în care nu are siguranța că atunci când va surveni o cauză în instanța de judecată, acest document va fi recunoscut cu o valoare juridică deplină. Deși este un domeniu complex, deloc simplu, trebuie să dedicăm mult mai mult efort pentru sectorul justiției pentru că încrederea în semnătura electronică este direct legat cu înțelegerea pe care o are sectorul justiției în aceste instrumente.”
MARIANA RUFA, Director executiv, Asociația Business-ului European: „Business-ul probabil ca nimeni altul conștientizează și importanța și necesitatea și utilitatea semnăturii digitale. Cred că trebuie să fie ajutat, susținut de sectorul public pentru a implementa și susține dezvoltarea și escaladarea utilizării acestui instrument de semnătură digitală la nivel de autorități publice, atât la nivel central cât și la nivel local. COVID-19 ne-a constrâns pe toți și deja cel puțin noi, business-ul, încercăm să comunicăm cu autoritățile publice, inclusiv prin semnarea digitală a scrisorilor adresate, dar atunci când vorbim la nivel de relaționare, de exemplu despre contractele care stau la baza unor tranzacții internaționale, lucrurile stau mai complicat. Din păcate la nivelul sectorului bancar încă nu sunt acceptate și nu există practica folosirii ca bază a contractelor semnate digital când vorbim despre tranzacții internaționale. Pentru că este nevoie de un mecanism care ar verifica autenticitatea semnăturii, iar la moment în Republica Moldova așa mecanism există doar pentru tranzacțiile pe teritoriul Republicii Moldova. Dacă ar exista o platformă care ar susține posibilitatea verificării acestor semnături, lucrurile pe plan internațional s-ar debloca un pic. Comunitatea de business și autoritățile publice trebuie să meargă împreună, într-un pas, pe tot ceea ce înseamnă instrumente de semnătură digitală. Dacă nu vom implementa aspecte ce țin de digitalizare în timp rezonabil, riscăm să pierdem anumite investiții în acest domeniu.”
GHEORGHE PANTAZ, Director, Serviciul Tehnologiei Informației și Securitate Cibernetică (STISC): „STISC, în calitate de centru de certificare, care cu regret trebuie să vi-l mărturisesc, nu este un element absolut de laudă. În Republica Moldova, într-o țară democratică, există doar un singur centru de cercetare acreditat și abilitat să emită semnături electronice avansate calificate. Pentru stat, acest element poate fi bun din punctul de vedere al economisirii banului public, dar când vorbim despre sectorul privat, acest lucru este o problemă fiind că, dacă nu există concurență, nu avem nici calitate și accesibilitate. Probabil acesta a fost un eșec pe parcursul anilor, inclusiv în procesul de a stimula digitalizarea proceselor în sectorul privat. Dacă în sectorul public se întreprind destul de multe activități cu o agendă foarte bogată în acest sens, în sectorul privat pe alocuri, de fapt frânează. Și dacă să luăm ca referință, micile acțiuni care s-au întreprins le observăm practic doar în sectorul financiar, poate și în sectorul bancar unde s-a încercat cumva să se rezolve acele goluri făcând o mică infrastructură a cheilor publice, doar la nivelul băncii, ceea ce nicicum nu a stimulat utilizarea cross a acestei semnături și nu a dat o valoare juridică în esență.”
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.
