Podcast 60 „Noi și Europa”. Importanța și impactul modificărilor propuse pentru Codul Electoral al Republicii Moldova

22 noiembrie 2022

Proiectul noului Cod Electoral a fost aprobat în vară de Parlament, în primă lectură. Scopul modificărilor legislative este perfecționarea procedurilor electorale, înlăturarea ambiguităților și contradicțiilor dintre Codul Electoral și alte legi, dar și implemetarea recomandărilor formulate în rapoartele misiunilor naționale și internaționale de monitorizare a alegerilor. În luna octombrie, Comisia de la Veneția a emis o opinie pe marginea acestui proiect de lege, iar până la sfârșitul anului, Parlamentul ar urma să-l voteze în lectură finală. Care sunt principalele concluzii și recomandări ale experților naționali și internaționali, discutăm în cadrul unui nou podcast ,,Noi și Europa’’, împreună cu expertul Nicolae Panfil, Director de program la Promo-LEX.

 

Domnule Panfil, în luna iulie a acestui an a fost votat, în primă lectură, un proiect de lege ce aduce mai multe modificări la Codul Electoral. Actualmente, au loc consultări publice și se așteaptă votarea proiectului în a doua lectură, către sfârșitul anului curent, poate chiar în următoarele săptămâni. Pentru început, de ce era necesar acest proiect de lege și la ce probleme-cheie vine să răspundă?

Într-adevăr, există în examinare, în Parlament, un proiect de lege pentru adaptarea unui nou Cod Electoral. Acesta vine să răspundă unor necesități pe care le-am observat noi la alegerile precedente, dar și observatorii misiunilor de observare internaționale. Deci, Codul, în principiu, vine să ajusteze legislația electorală la acele standarde internaționale, la acele recomandări care au fost formulate de observatorii internaționali/locali și vine să clarifice mai multe aspecte. Vorbim aici de rolul, statutul și componența comisiei electorale, care urmează să sufere modificări esențiale. Vorbim aici despre organele electorale inferioare, cum ar fi consiliile electorale de circumscripție, care, la fel, vor suferi modificări esențiale. Deci, se permanentizează activitatea organelor electorale, inclusiv a celor din teritoriu – consiliile electorale de circumscripție. Se propune inclusiv votarea în două zile, în anumite circumstanțe obiective. Despre aceste lucruri urmează încă să discutăm.

La fel, se instituie foarte clar în Codul Electoral restricții pentru activități precum: transportarea organizată a alegătorilor sau organizarea concertelor. Nu în ultimul rând, trebuie să vorbim despre faptul că, la capitolul înregistrarea concurenților electorali, există la fel schimbări și îmbunătățiri. De asemenea, în partea care ține de litigii electorale, aceste situații urmează a fi clarificate și va fi expus mult mai clar în cod care prevederi se vor aplica. Anterior, erau deseori confuzii: dacă se aplică Codul Electoral sau Codul Administrativ și multe altele. Dacă le luăm pe rând, putem să discutăm despre fiecare în parte, dar, într-adevăr, de mai mulți ani, practic repetitiv, era formulată o serie de mai multe recomandări. Noua componență a Comisiei Electorale Centrale, care a fost votată anul trecut, în toamnă, și-a asumat această responsabilitate și a decis să vină cu această inițiativă.

Se regăsesc și adrese ale Curții Constituționale făcute anterior.

Exact. Foarte bine ați punctat dumneavoastră. Într-adevăr, pe lângă acele recomandări ale misiunilor internaționale și naționale, se ține cont și de adresele Curții Constituționale.

Haideți să luăm pe rând aceste noi prevederi. Una din prevederile noului proiect electoral ține de permanentizarea componenței CEC-ului și reducerea numărului de membri de la nouă la șapte, cu mențiunea ca toți cei șapte să fie angajați cu normă întreagă. Astăzi doar trei membri CEC sunt permanenți, restul au și alte locuri de muncă. Totodată, procedura de numire a membrilor CEC urmează să fie schimbată. Cum vedeți dumneavoastră toate aceste modificări privind componența Comisiei Electorale Centrale?

În principiu, noi vedem cu ochi buni, să spunem așa, aceste schimbări. Inclusiv Promo-LEX, acum câțiva ani, a venit cu un proiect de lege similar celui care expus astăzi în proiectul de cod, în care am propus același lucru: reducerea numărului de membri de la nouă la șapte, dar permanentizarea activității acestora, adică toți membrii să lucreze permanent. Există foarte multe domenii de activitate pe care ei trebuie să le gestioneze și ar fi necesare mai multe resurse umane în cadrul echipei, pentru ca să realizeze toate sarcinile pe care și le propun. Să numim doar câteva: controlul finanțelor politice, listele electorale și înregistrarea alegătorilor, votul electronic, despre care se discută în prezent pe platforma CEC și multe alte subiecte care necesită coordonarea unei persoane din componența CEC. Acest lucru este binevenit, întrucât toată această reformă a organelor electorale vine să profesionalizeze CEC. Dacă în prezent noi avem o componență a CEC numită de politicieni – opt membri din nouă sunt numiți de parlament și unul de către președinte, de data aceasta deja vorbim despre o formulă în care diverse instituții, legislativul, executivul și puterea judecătorească, vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește componența CEC.

Deci, când vorbim despre o putere judecătorească, ne referim la CSM. În proiectul de cod votat în primă lectură era vorba ca doi membri să fie nominalizați de CSM, doi de către Guvern, doi de către Parlament – de către opoziție și partidul aflat la guvernare și un membru să fie înaintat de Președinție, așa cum este în prezent. Înțeleg că această formulă, conform ultimelor discuții care au avut loc la comisia juridică, probabil va suferi modificări. Dar, de principiu, formula se păstrează, în sensul în care urmează inclusiv ca CSM să aibă un reprezentant. De ce ar trebui ca și puterea judecătorească să fie reprezentată? Acest lucru este conform Ghidului de Bune Practici ale Comisiei de la Veneția. Acest lucru este salutat, acest lucru este binevenit, pentru că în practica electorală sunt diverse situații când trebuie soluționate litigii electorale și practica judecătorilor este importantă în acest sens, inclusiv să existe această comunicare cu sistemul judecătoresc. Un reprezentant, conform ultimelor discuții din Parlament, urmează să fie din partea Guvernului. Anterior era vorba de doi. Conform recomandărilor Comisiei de la Veneția și a ghidului menționat anterior, probabil persoana va fi înaintată de către Ministerul de Interne, din partea Guvernului.

Care este responsabil de mai multe procese…

Care este responsabil de mai multe procese, inclusiv de paza buletinelor, de asigurare a ordinii publice în ziua alegerilor și nu doar în ziua alegerilor ș.a.m.d. Respectiv, patru persoane ar urma să fie nominalizate sau numite în Parlament. Dacă am înțeles corect formula, era vorba de reprezentanți din partea opoziției și din partea partidului aflat la guvernare – doi din partea guvernării, unul din partea opoziției, unul numit de Parlament, dar selectat, prin concurs, din rândul organizațiilor societății civile active în domeniul respectiv. Aceasta era formula pe care am auzit-o la ultimele discuții. Nu am văzut expus acest text în documente, ca să precizez. Este o oarecare variație față de prima formulă, dar trebuie să avem o formulă de creare a CEC în care să nu existe niciun fel de dubiu că actorii care vor nominaliza membri în cadrul CEC vor avea o majoritate care să le asigure controlul asupra organului electoral.

 În speță, și în prima situație, votată în prima lectură, și în varianta pe care v-o expuneam în baza ultimelor discuții de la comisia juridică, așa cum arată conjunctura politică din țară, oricum avem patru persoane care ar urma să fie nominalizate de către actori care au legătură cu un partid politic. Vorbim despre doi din Parlament, unul de la Guvern și unul de Președenție. Deși nu reprezintă neapărat un partid politic, așa cum este astăzi statutul președintelui, știm că vine din rândul paridului respectiv. Pentru a evita orice fel de dubii, posibile interpretări, am recomandat insistent să mai mediteze asupra acestei formule, pentru că CEC-ul trebuie să fie profesionalizat. Această componentă politică trebuie redusă la minimum în activitatea sa.

Membrii CEC sunt numiți pe un termen anume?

Exact. Se propun și modificări la durata mandatului membrilor. Dacă în prezent mandatul este de cinci ani, conform noului proiect se propun modificări și în acest sens. Dacă nu greșesc, este vorba de șapte ani. Aici este important să menționăm și să reținem una din recomandările Comisiei de la Veneția, proaspăt recepționată de către noi toți. Este vorba despre clarificarea unor momente care țin de posibilitățile de demitere ale unor membri CEC. Aceste lucruri nu sunt încă suficient de clare în proiectul de cod. Este necesar să nu există temerea că vine o altă guvernare și găsește motivul să schimbe un membru sau doi ca să-și creeze o majoritate comfortabilă în cadrul CEC. Dacă vorbim de mandatul membrilor CEC, în premieră, acum se propune ca fiecare membru să vină cu mandatul său.

Deci nu este un mandat al instituției, dar este un mandat al persoanei, al membrului. Și atunci avem situația în care anul acesta sunt votați în Parlament câțiva membri, pe urmă cineva își dă demisia; următorul, când vine, are, la fel, mandatul său de șapte ani. Se va primi o decalare. Vor fi greu de presupus sau de prevăzut acele situații ipotetice de care vorbeam eu: când o majoritate ar putea să aibă controlul asupra CEC-ului prin faptul că au fost alegeri și domină (Parlament, Guvern, Președenție) un singur partid. Intervine această decalare de mandate. Ipotetic vorbind, ea este posibilă, de aceea vorbim despre necesitatea de a evita această posibilitate pentru viitor.

Dacă acest proiect este votat și intră în vigoare până la sfârșitul anului, asta înseamnă că se schimbă și componența CEC-ului, conform noilor reguli?

Nu, pentru că mandatul actual al membrilor CEC este unul deja oferit și nu văd cum s-ar putea schimba. Ar fi o intervenție dură, brutală, în activitatea instituției. Mandatul acesta se va aplica din următoarea perioadă dacă nu-și vor da demisia careva membri sau nu vor interveni alte situații care vor impune parlamentul să ia unele decizii.

Proiectul de lege mai propune extinderea perioadei de vot la două zile în unele secții din diasporă, unde ar putea exista aglomerații majore. Cât de întemeiată și argumentată este această prevedere? Mai ales că încă nu a intrat în vedere votul electronic.

Da, noi într-adevăr am sesizat aceste motive obiective invocate în lege. Am vorbit despre ele  înainte de prima lectură și între prima și a doua lectură. Am văzut că au fost reținute argumentele respective, inclusiv de către Comisia de la Veneția, care a spus că ar trebui clarificate aceste lucruri. Inclusiv opoziția, am auzit în Parlament vorbindu-se despre aceste lucruri. Sunt mai multe voci care au solicitat explicații, modificări în cod. Din câte am înțeles, în cadrul ultimei ședințe a comisiei juridice, la care am fost recent, sunt exemple de situații menite să exemplifice anumite motive obiective. Nu am văzut formula, cum vor fi acestea redate în Cod, de aceea îmi este greu să mă expun acum, dacă este ok sau nu. Dar am solicitat fie clarificarea acestor motive obiective, fie asigurarea posibilității pentru toți alegătorii să voteze timp de două zile, atât în țară, cât și peste hotare.

Un alt aspect care a trezit dezbateri și comentarii critice, în special din partea partidelor extra-parlamentare, ține de faptul că nu au fost reduse pragurile electorale, care rămân la fel: 7% pentru blocurile electorale, 5% pentru partide, 2% pentru candidații independenți. Credeți că este necesară reducerea acestor praguri?

Noi am recomandat acest lucru Parlamentului. În propunerile, comentariile pe care le-am oferit înainte de prima și a doua lectură. Am reiterat această necesitate de a reduce pragurile și am făcut referire și la recomandările OSCE și Comisiei de la Veneția, formulate în anii precedenți, care s-au expus asupra faptului că 4% pentru un partid politic ar fi ok. Noi am venit și cu anumite date, analize statistice din țările europene, spre exemplu. În unele există și 5%, dar există și 3% și suntem conștienți de faptul că, poate, în țările cu o democrație deja avansată, bine stabilită, 3% ar fi o realitate, o chestie asupra căreia să nu existe întrebări. În democrații ca Republica Moldova, avem nevoie să medităm asupra a două lucruri: pe de o parte, este nevoie să asigurăm o reprezentivitate cât mai largă a forțelor politice în Parlament, de aici discuția despre reducerea pragului, dar în același timp trebuie să ne gândim la viitoarea guvernare. După ce ai ajuns în Parlament, trebuie să faci un Guvern. Dacă ai un Parlament prea fărâmițat, îți vine mult prea dificil să asiguri o guvernare stabilă.

Aceste două lucruri: stabilitatea governării ulterioare și reprezentativitatea trebuie împăcate. De aceea, am recomandat reducerea de la 5% la 4% și știu că sunt partide din opoziție, extra-parlamentare, care susțin că ar fi nevoie să coborâm pragul și mai jos. Acest lucru ține de voința politică a majorității și nu am văzut dacă există o astfel de voință politică. Să vedem ce vor expune în proiectul pentru lectura a doua. Noi, cel puțin, am recomandat și am argumentat că ar fi necesară o reducere în acest sens. Este o chestiune de oportunitate politică la momentul de față.

Mai ales că, dacă îmi amintesc eu bine, pragul a fost, la fel, ridicat din motive politice și de concurență.

Sigur că acesta este un subiect aproape exclusiv politic și întotdeauna a fost, din motive politice, modificat.

La capitolul finanțarea campaniilor electorale, au fost plafonate donațiile din numele altor persoane și introduse sancțiuni mai stricte pentru abaterile comise. Ce inovații ar aduce proiectul de lege la acest capitol?

Dacă vorbim despre finanțare, în primul rând trebuie să menționăm consolidarea capacităților CEC de supraveghere a finanțelor politice. În sfârșit, vor fi prevederi în cod mai clare, mai detaliate, despre această parte importantă a activității Comisiei Electorale Centrale. Noi lucrul acesta l-am salutat. În același timp, noi am mers chiar mai departe și am recomandat Comisiei, dar și Parlamentului să detalieze aceste prevederi din cod și mai mult. Înțeleg că lucrul acesta se va întâmpla la etapa de elaborare a diferitor regulamente ale CEC, în continuare.

Pe lângă acest aspect foarte important de natură generală, de capacitare a CEC, vorbim și despre aspecte punctuale, despre care ați menționat mai devreme, cu plafoanele. Aici trebuie să menționăm că plafoanele pentru donațiile în cash sau în numerar sunt reduse la un salariu mediu pe economie. Deci acest lucru este binevenit/salutat, pentru că noi am văzut cum partide politice colectează exclusiv donații în cash și acest lucru este foarte greu de crezut astăzi, într-o lume în care majoritatea au, probabil, deja, un card bancar. Dacă ne uităm și facem o analiză pe alte partide, vedem că sunt donații și în cash, sunt donații și în numerar. Nu există însă o situație în care majoritatea partidelor să spună: noi nu putem colecta prin transfer, doar prin cash. În schimb, există un astfel de partid și o face doar în cash. Lucrul ăsta, cumva, dă de bănuit. De asta este bine să punem careva restricții aici.

Al doilea moment: important este faptul că se păstrează acele plafoane de șase salarii medii pe economie pentru donații, prin transfer, și se egalează în drepturi cetățenii din diasporă cu cei din țară. Anterior, peste hotare, cetățenii puteau dona doar trei salarii medii pe economie, prin transfer. Deci, cumva, este acest aspect pozitiv că se egalează în drepturi. În același timp, trebuie să spunem despre o noutate care este în proiectul de lege: indiferent că ești în țară sau peste hotare, se instituie, pe lângă cele șase salarii medii, un plafon de 30%. Se spune că poți să donezi aceste șase salarii medii, dar aceasta nu poate fi mai mult de 30% din salariul tău anual. Și atunci apare întrebarea, apare riscul acesta în special cu cetățenii de peste hotare: cum se va proba acel salariu de peste hotare? Ne dăm bine seama că cetățenii de peste hotare nu dau declarații la fisc sau la alte autorități în Moldova. Și acolo va sta, probabil, zero în statistica lor. Dacă vreo autoritate, precum CEC, va încerca să verifice o donație făcută de o persoană de peste hotare, se va confrunta cu această situație. Va găsi zero acolo. Și atunci, automat, apare această situație. Dacă înmulțim zero la 30%, îți dă zero. Acea donație riscă să fie considerată neiligibilă, să fie returnați banii la bugetul de stat, din cauza acestei prevederi. Noi am recomandat, foarte clar, să fie identificat un mecanism: fie o declarație pe propria răspundere, fie păstrarea în continuare a acelui plafon de trei salarii medii pe economie pentru cetățenii aflați peste hotare, dar fără a impune această regulă de 30%. Încă nu am înțeles-o, nu știm care va fi reacția autorităților în acest sens, dar am observat că această remarcă/comentariu al nostru a fost reținut și de Comisia de la Veneția.

Apropo de finanțarea partidelor, acum, un partid parlamentar riscă să fie scos în afara legii pe motive de finanțare ilegală. Aceste noi prevederi ar preveni cumva astfel de cazuri?

Cred că aici avem situații puțin diferite, în sensul în care nu suntem într-o campanie electorală în momentul de față. Partidul este scos acum sau urmează a fi scos, eventual, pentru acest motiv menționat de dumneavoastră. Totuși, când vorbim despre Codul Electoral și modificările la cod, dar și la legislația conexă, pentru că se vor modifica și alte legi conexe, sunt anumite prevederi propuse, prin care partidele politice pot fi excluse, printr-o adresare în instanță, din lista partidelor. Avem astfel de situații, când unele partide ani la rând nu mai raportează, nu mai prezintă nimic. Organele de partid nu se întrunesc pentru a adopta decizii. Nu există o activitate. În acest sens, știu că sunt anumite prevederi, care sunt propuse în legislația conexă, în ceea ce privește subiectul cu partidul respectiv, care, în prezent, se discută că ar putea fi exclus. Sigur că noi, în calitate de observatori ai proceselor electorale și politice, ne vom expune post-factum, așa cum o facem tradițional și în alegeri. Misiunea noastră acum este să observăm, să analizăm procesele, procedurile care au loc/vor avea loc și probele care vor fi aduse. Dacă vor fi suficient de argumentate acele solicitări către instanța de judecată, Curtea Constituțională, sau nu. Ne vom expune, ulterior, asupra acestor fapte.

Vorbeați de restricții în activitățile partidului, restricții și în acest proiect de modificare a Codului Electoral. Ați amintit de transportarea ilegală a alegătorilor, concertele. Toate astea pornesc de la niște cazuri care au avut loc și au fost, adesea, ilegale.

 Noi am salutat aceste intervenții în legislația electorală și credem că ele ar fi menite să asigure acel echilibru între actorii electorali, între șansele acestora. Ne dăm bine seama că există bani controlați în politică, bani care dirijează cursul campaniei electorale într-un mod dezichilibrat. Aceste lucruri trebuie oprite. Cetățenii trebuie convinși prin programe, prin mesaje, prin echipe care vin să ceară votul pentru a guverna ulterior și nu prin orice fel de manipulări. Ca să completez lista dumneavoastră, îmi amintesc acum că există anumite limitări și pentru spațiile de publicitate de prin oraș. Mai bine zis, nu atât limitări, cât faptul că agenții economici, spre exemplu, vor fi obligați să prezinte săptămânal informații despre spațiile respective, care au fost date în chirie partidelor, concurenților electorali. Să existe o evidență obiectivă, clară, a acelor cheltuieli: să fie clar de unde sunt banii, să se urmărească traiectoria acestora. Deci, se încearcă a aduna mai multe date despre finanțarea partidelor și a concurenților electorali.

În luna octombrie, Comisia de la Veneția a emis o opinie pe marginea acestui proiect de lege. Ne-ați povestit câteva puncte. Care sunt principalele concluzii și recomandări incluse de experții Comisiei de la Veneția pe marginea proiectului modificării Codului Electoral?

O să reamintesc în acest context despre un apel public pe care noi l-am lansat câteva zile în urmă. În acel apel, am reiterat o bună parte din acele aspecte care au fost recomandate pentru a fi îmbunătățite de către Comisia de la Veneția și cu care noi suntem, la fel, de acord. În majoritatea acestor aspecte am avut aceeași poziție.

În primul rând, s-a vorbit deja despre acele motive obiective pentru votarea în două zile, care trebuie clarificate. Doi, perfecționarea mecanismului de construire a CEC, pentru a asigura imparțialitatea și neutralitatea politică. Ar mai fi, în continuare, revizuirea condițiilor de selecție, numire și demitere a membrilor CEC. La fel, am menționat că există anumite așteptări de îmbunătățire aici. În continuare, detalierea procedurilor de selecție și numire a președinților consiliilor electorale de circumscripție de nivelul doi. Spuneam că aceste funcții de președinte ale consiliilor urmează să fie permanentizate. În acest sens, se recomandă de a preciza perioada mandatului acestora pentru a garanta activitatea liberă de orice influență politică. Conform versiunii votate în prima lectură, era vorba despre mandat de funcționar public pe viață, fără să existe o perioadă, fără să existe cerințe foarte clar expuse. Bine, referința era la aceleași cerințe care există conform legii statutului funcționarului public. Iată, totuși, comisia a reținut aceste momente.

Ar trebui să existe mai multă claritate în ceea ce privește mandatul, cerințele, cine poate fi selectat în aceste funcții. Se caută soluții pentru reglementarea în Codul Electoral a proceselor electorale din UTA Găgăuzia. Noi avem alegeri în Găgăuzia, care, până în prezent, nu au fost reflectate, sub nicio formă, în Codul Electoral al Republicii Moldova. Este o autonomie în componența statului Republica Moldova, sub controlul autorităților constituționale. Era straniu să nu fie inclusă în Codul Electoral. Se încearcă a găsi o formulă prin care să fie corelate și împăcate toate părțile. Știți bine, există o Comisie Electorală Centrală în Găgăuzia. Straniu ar fi să avem două comisii electorale centrale menționate în Codul Electoral. Este acest aspect despre care știu că se discută în prezent. Dar și despre anumite corelări în ceea ce privește organizarea alegerilor de diferit nivel. Urmează să vedem care va fi soluția propusă de către Parlament. Există această recomandare a Comisiei de la Veneția.

Există, la fel, o recomandare cu privire la asigurarea oportunităților egale de participare în alegeri, prin impunerea colectării semnăturilor atât de către candidații independenți, cât și de către partidele politice, ținând cont de reprezentativitatea acestora. La noi, de mult timp vorbim despre faptul că doar candidații independenți sunt solicitați să colecteze semnături, iar partidele nu. Odată ce ai înregistrat partidul, nu știu, douăzeci de ani în urmă, nici nu mai știm cine este în acel partid, de exemplu. Dacă ai ștampilă și semnătura, poți să înregistrezi candidați,fără să știm care este reprezentatitivitatea, astăzi, a acelui partid. Ei bine, se sugerează și suntem și noi de acord cu acest aspect, să existe, cumva, o legătură între reprezentativitatea actuală: dacă partidul este reprezentat în Parlament sau în alegeri locale, dacă are primari/consilieri, să se țină cont de acest lucru. Aceste partide să fie exceptate de la colectarea semnăturilor. Iar restul partidelor să fie solicitate să colecteze semnături pentru a arăta dacă au suport sau nu în societate. De asemenea, se vorbește în avizul Comisiei de la Veneția despre revizuirea condițiilor de eligibilitate a candidaților la funcția de președinte și de primar, astfel încât acestea să fie conforme standardelor internaționale. Aici vorbim despre anumite limitări, care se încearcă a fi impuse în cod prin stabilirea unor criterii/cerințe față de nivelul de studii. Aceste lucruri sunt, la momentul de față, neconforme standardelor internaționale. Respectiv, se cer a fi revizuite. Și alte câteva momente, cum ar fi: identificare unui mecanism de verificare a plafoanelor/donațiilor în raport cu venitul anual al donatorului, revizuirea responsabilității exclusive a contestatarilor, de probare a faptelor pe care își întemeiază pretențiile și păstarrea competențelor de confirmare/infirmare a legalității alegerilor locale de către instanța de judecată. La momentul de față se vorbește despre faptul că acele consilii electorale de circumscripție ar putea să aibă rolul de a confirma legalitatea alegerilor. Respectiv, să valideze acele mandate. În prezent, o face instanța de judecată. Noi am recomandat să fie păstrat acest proces, această procedură să fie rezervată în continuare instanțelor de judecată. Consiliile electorale de curcumscripție, în sine, organizând alegerile, ar fi într-un conflict de interese ca tot ele să-și valideze alegerile. Vedem că acest argument a fost reținut de Comisia de la Veneția și OSCE. Să vedem cum va fi dacă va fi reținut și de către comisa juridică și Parlament.

Vă rog să vă referiți și la adresele Curții Constituționale, dacă se regăsesc în acest proiect?

Da, în principiu. Deja s-a vorbit despre transportarea organizată, despre rolul mass-media în alegeri, despre acele aspecte care și-au găsit soluționarea în partea care ține de litigii electorale. În mare parte, cred că vor fi și în noul cod soluționate. Sunt convins că va fi votat. Există o majoritate clară în Parlament care și-a asumat acest lucru. Important este cum va fi votat acest cod. Ar trebui să existe pe astfel de proiecte de legi un consens larg în Parlament, dar și în societate. Cred că aici, în comisia jurdică, în Parlament, ar mai putea fi de lucru. Ar trebui implicați toți deputații, toate fracțiunile, pentru a se găsi compromisuri pe unele dintre aceste prevederi.

Din păcate, opoziția nu a participat sau a participat foarte puțin în discuțiile publice înainte de lectura a doua și chiar înainte de prima lectură. Eu, la fel, nu i-am văzut implicați în procesul de elaborare a codului pe platforma CEC. Deci, ar fi loc de mai multe discuții, de mai multă implicare. Este o poziție probabil politică a dânșilor, dar recomandarea este ca să fie un consens larg. Aceasta este o lege foarte importantă. Cred că ar fi bine să se găsească un compromis, astfel încât toate partidele să asigure implementarea eficientă a legii, indiferent cine va fi la guvernare. Facem acest cod nu pentru o guvernare sau alta, dar pentru mulți ani înainte.

Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău, ZUGO și Fundația Konrad Adenauer. Ne puteți găsiți online pe platformele de podcast și în emisie la radio.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept