Miza Comunității Politice Europene pentru Republica Moldova
Autoare: Cristina Rotari, stagiară în cadrul programului #Bethechange, implementat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
De Ziua Europei, la Parlamentul European, președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la o nouă platformă de cooperare politică. Aceasta, denumită Comunitatea Politică Europeană (CPE), ar reprezenta un mediu în care țările Europene ar urma să consolideze un teren comun pentru coordonarea politicilor, totodată promovând un dialog constructiv în abordarea problemelor de interes comun, cu scopul reconfigurării stabilității și prosperității continetului.
Macron și-a prezentat ideea făcând referire la planul președintelui François Mitterrand din 1989 de a crea o Confederație Europeană, care, deși a eșuat, a evidențiat necesitatea fundamentală a identificării unui format politic mai incluziv pe continent, dincolo de UE.Ulterior, președintele Consiliului UE, Charles Michel, a susținut ideea lui Macron, concepând o comunitate “de la Reykjavik la Baku sau Erevan, de la Oslo la Ankara”. Prin urmare, CPE cuprinde 44 de state: 27 state membre UE și 17 non-UE. Acestea din urmă reprezintă țări care aspiră la aderarea UE, cele cu statut de țară candidat, dar și cele care sunt în strânsă cooperare cu UE sau în cursul de reconstituire a parteneriatelor.
Pe 6 octombrie, am consemnat oficializarea acestui format, prin întrunirea inaugurală a Comunității Politice Europene de la Praga. În esență, obiectivul cheie al acestei entități urmărește fortificarea dialogului politic și de securitate pe continentul european. Mai mult, consolidarea acestei comunități reprezintă materializarea conceptului de “Europă extinsă”, care implică remodelarea conceptului Europei ca spațiu geografic și ca platformă de cooperare în relație cu vecinătatea estică.
Chiar dacă obiectivul central este destul de explicit, reieșind din circumstanțele actuale, atunci când examinăm domeniile de activitate propriu-zise ale platformei, există totuși un anumit nivel de ambiguitate. În discursurile politice la acest subiect, se observă o abordare în termeni sumari, cum ar fi cooperarea în domeniile securității, energiei, economiei și mobilității. Prin urmare, o definire mai accentuate a programului și a funcționării CPE lipsește. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu, prioritatea cheie a Comunității va fi axată pe facilitarea unui spațiu flexibil de interacțiune și promovarea unor inițiative cu privire la provocările și amenințările aduse de politica agresivă a Federației Ruse.
La etapa inițială a propunerii CPE, au existat unele preocupări și îngrijorări exprimate de țările aspirante, precum că această platformă ar putea deveni pur și simplu o alternativă la aderarea la UE și, prin urmare, ar putea stagna procesul de integrare a țărilor candidate, inclusiv cel al Moldovei. Însă această nelămurire a fost urmată în scurt timp de asigurări și garanții că CPE nu va fi un substituent al extinderii UE. În concluziile Consiliului European din luna iunie a anului curent, se menționează faptul că CPE nu este menită să submineze Uniunea Europeană sau procesul de extindere al acesteia. Prin urmare, Comunitatea Politică Europeană nu ar fi și nu ar trebui să fie văzută ca o alternativă pentru aderarea la UE, ci ar trebui mai degrabă să fie considerată un instrument complementar și de armonizare pentru țările aspirante la aderare, care le-ar putea facilita acestora procesul de integrare europeană.
Scopul principal al participării Republicii Moldova în ceea ce privește această comunitate ar trebui să țină de consolidarea poziției sale în ceea ce privește eforturile de dobândire a statutului de membru al UE, ce ar stimula cooperarea și asistența suplimentară a țărilor membre UE pentru reforme și investiții la nivel național. Un alt domeniu de interes pentru Republica Moldova ar putea ține din caracterul incluziv al CPE. În acest sens, chiar dacă prioritatea Republicii Moldova va fi de a promova și menține relații strânse cu statele și instituțiile UE, nu ar trebui ratată oportunitatea de a crea parteneriate noi și de a fortifica dialogul la nivel regional cu țările din Europa de Est și Balcanii de Vest.
În concluzie, Comunitatea Politică Europeană este o inițiativă atractivă, care are potențial, având în vedere provocările aduse de crizele multiple cu care se confruntă continentul european. Găzduirea de către Republica Moldova a următoarei reuniuni a summitului CPE în 2023 va reprezenta un eveniment de anvergură, ce poate ajuta țara noastră să-și promoveze principalele obiective de politică externă și să-și întărească relațiile diplomatice cu țările membre ale CPE. În același timp, CPE poate reprezenta o platformă importantă de advocacy pentru autoritățile Republicii Moldova în contextul inițierii negocierilor de aderare la UE. Totuși, pentru valorificarea acestor oportunități, este necesară avansarea cadrului de reforme și a proiectelor de infrastructură la nivel național, în special pe dimensiunea statului de drept, enegetică și de securitate.
Acest document a fost elaborat de Cristina Rotari, stagiară a programului #StagiuIPRE2022, în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei. Opiniile exprimate în acest document aparțin autorului și nu coincid neapărat cu poziția implementatorilor.
