Eveniment public #BeTheChange: „Provocări în domeniul securității cibernetice în contextul transformării digitale”

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundația Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu, a organizat marți, 25 octombrie 2022, al cincilea eveniment din acest an din cadrul inițiativei „#BeTheChange: Schimbarea începe cu tine!”, dedicat provocărilor în domeniul securității cibernetice în contextul transformării digitale a Republicii Moldova.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Tatiana Colun, stagiară a programului #BetheChange în cadrul IPRE, au vorbit despre importanța și scopul fortificării culturii securității cibernetice; prioritățile naționale la nivelul instituțiilor publice în domeniul securității cibernetice, precum și despre necesitatea sporirii gradului de conștientizare publică asupra vulnerabilităților generate de criminalitatea informatică, riscuri și metode de prevenire a acestora.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Svetlana Gorobievschi, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea Tehnică a Moldovei:„Securitatea cibernetică reprezintă o problematică de interes comun ce ne afectează pe toți, indiferent de statut social, studii, profesie, sex, vârstă etc. Totodată, afectează inclusiv și instituțiile publice și ne obligă astfel să elaborăm politici publice adecvate, rapide și eficiente. Problema securității cibernetice este condiționată de mai mulți factori sociali și politici, precum și lipsa unei culturi de securitate. Făcând trimitere la cultura de securitate, aceasta reprezintă abordarea instituțională modernă, care promovează: problematica securității; cunoașterea tipurilor de urgențe politice, militare, economice, sociale și de mediu; totalitatea noțiunilor, ideilor și informațiilor disponibile cetățenilor unui stat cu privire valori, interese și necesități naționale de securitate; modalitatea de cultivare a unor atitudini, motivații și comportamente necesare apărării și protecției individuale, de comunitate și de stat față de vulnerabilități, riscuri, amenințări, pericole sau eventuale atacuri. Dezvoltarea unei culturi de securitate cibernetică trebuie dezvoltată prin: provocarea intereselor și preocupărilor organizațiilor și a umanității asupra problemelor de securitate cibernetică, integrarea programelor educaționale în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor de învățământ, colaborarea cu organizațiile științifice la nivel național, diseminarea informației și implicarea personală. De asemenea, trebuie de pus accent pe educația formală, cercetarea științifică și integrarea culturii de securitate în toate domeniile de activitate”.

Natalia Spînu, Director al Institutului European de Studii Politice din Moldova: „Ținând cont de gradul de digitalizare a serviciilor pe care le primim/utilizăm, lipsa unor măsuri concrete și eficiente de securitate ar duce la blocaje cu blocaje greu de imaginat, motiv pentru care toți, de la simpli cetățeni, până la nivel guvernamental, suntem obligați să facem tot ce ne stă în puteri pentru a implementa acele măsuri care să ne protejeze atât personal, cât și ca popor. În vederea consolidării securității cibernetice la nivelul instituțiilor publice, este necesară o abordare centralizată și uniformă a acestei probleme pe care instituțiile în mare parte se descurcă pe cont propriu. Acest lucru se întâmplă datorită lipsei unui cadru legislativ coerent și aliniat cu legislația și bunele practici la nivel european, aspecte integrate în alte state și care au generat deja rezultate pozitive, motiv pentru care ar trebui ca acest know-how să fie implementat la nivel național. Ca ceva sa poată bine funcționa este nevoie de a desemna responsabili, instituții, departamente, persoane cu roluri și responsabilități bine definite, indicatori de performanță măsurabili, nu ca teorie. De asemenea este necesar ca memoria instituțională să fie asigurată, astfel încât schimbările de personal la nivelul instituțiilor să nu ducă la schimbări la nivel de strategie. În acest sens este primordială asigurarea continuității”.

Alexandru Putere, Director al Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului Afacerilor Interne:„Având la bază riscurile cele mai evidențiate în contextul războiului din statul vecin, sa stabilit o multitudine de încercări de a „corupe” sistemele informaționale naționale. Astfel, analizând statistica la nivel național, precum și la nivel instituțional, se relevă că persistă un risc major de vulnerabilități, respectiv,  dacă se va acționa individual la nivel de instituție, pe palierul generării de soluții de protecție, nu este posibil de înaintat soluții valabile pentru toate instituțiile. Drept urmare, susținem crearea unui „platou” de activități sub ghidarea unui CERT-ului național, în cadrul căruia fiecare instituție să-și poată aduce suportul și aportul, în special prin prezența unei subdiviziuni care ar fi responsabilă de implementarea noilor metode de protecție, precum și ar asigura minimizarea riscurilor. Toate acestea pot fi realizate, când există angajați bine pregătiți, precum și este prezentă o etică comportamentală în spațiul online. Totodată, este important de relevant importanța instruirilor, schimburi de bune practici la nivel național și internațional, în special ce ține de soluții soft existente și adaptabile bugetelor instituțiilor la nivel național, ce ar garanta activitatea eficientă a instituției, calitatea și siguranța serviciilor livrate către cetățeni”.

Sergiu Lisnic, șef de Secție al Direcției Investigații Infracțiuni Informatice al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului General al Poliției: „Anual, Poliția Republicii Moldova, înregistrează peste 1000 de infracțiuni informaționale și conexe. Aceste infracțiuni vizează furturi de identitate, furturi de pe carduri bancare, spargerea conturilor personale, șantajul săvârșit odată cu afectarea sistemelor informatice și criptarea informațiilor deținute pe acestea sau agresiune în mediul online. Astfel, pentru ca cetățenii să cunoască mai multe informații, în continuare se depun eforturi spre prevenirea infracțiunilor cibernetice, prin informarea populației referitor la domeniile vulnerabile, măsurile de precauție și unde se pot adresa pentru a depune o plângere. Totodată, se organizează ateliere tematice pentru profesori, psihologi școlari și părinți în promovarea siguranței copiilor în mediul online, iar ofițerii de poliție sunt permanent instruiți privind noile tendințe și infracțiuni săvârșite in mediul online, precum și măsuri de investigare si combatere a acestora. Deși necunoașterea cu privire la modul de raportare a criminalității cibernetice în unele țări europene este mai slabă decât altele, și la moment nu există o platformă națională privind raportarea tuturor tipurilor de infracțiuni cibernetice, se depun eforturi în vederea instruirii cetățenilor cu privire la protocoale necesare de a fi urmate în caz de criminalitate cibernetică, în acest sens se face referire la portalele informative internetsigur.md și siguronline.md, care au apărut datorită inițiativelor Centrului International La Strada”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici.

Evenimentul a fost organizat de către stagiari participanți în cadrul programului #StagiuIPRE2022 în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.