Eveniment public #BeTheChange: Percepția cetățenilor privind aderarea Republicii Moldova la UE: factori și impact

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundația Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu, a organizat joi, 20 octombrie 2022, al patrulea eveniment din acest an din cadrul inițiativei „#BeTheChange: Schimbarea începe cu tine!”, dedicat subiectului percepției cetățenilor privind aderarea Republicii Moldova la UE.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Cristina Rotari, stagiară a programului #BetheChange în cadrul IPRE, au vorbit despre care este percepția cetățenilor cu privire la aderarea la UE și evoluțiile înregistrate din ultimii ani, ce instrumentele de informare și dezinformare sunt, care influențează opinia publică privind procesul de aderare la UE, dar și despre factorii care influențează percepția cetățenilor privind procesul de aderare la UE.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Vasile Cantarjî, Sociolog, CBS-AXA: „Voi face în mare parte referință la Barometrul de opinie publică. Analiza descriptivă ne arată că în linii majore, în timp, avem coincidențe cu evoluțiile politice interne din tară. Indicatorul nu prea fluctuează în funcție de careva evenimente majore nemijlocit legate de integrare. Cel puțin în perioada 2009-2022 noi avem două evenimente majore: liberalizarea regimului de vize și acordarea statutul de țară candidată. Ultima nu prezintă pentru cetățeanul de rând careva efect palpabil imediat și asta ar explica de ce lipsește o reacție. Noi vedem că acordarea regimului liberalizat de vize nu a fost succedată de careva explozii în susținerea integrării europene și eu chiar nu pot să vin cu o explicație complexă de ce nu. Regimul liberalizat de vize nu a stârnit o reacție imediată în opinia publică, deoarece, probabil între timp, toți cei interesați în călătorii și alte chestii, își rezolvau chestiile prin alte forme. Al doilea factor, fără îndoială ar fi cel lingvistic. Astfel, e de remarcat că în 2003, un potențial referendum avea să aducă un vot pro-UE majoritar inclusiv între minoritatea etnică rusă, ucraineană, bulgari și găgăuzi. Practic toate grupurile etnice din Moldova susțineau integrarea europeană. În 2021, din diferite motive, a scăzut susținerea în grupul majoritar, dar cu mult mai mult a scăzut în cazul etniilor minoritare. Încă un factor pentru nivelul de susținere este percepția Rusiei ca o alternativă de integrare; și războiul informațional care Rusia îl duce. Cu cât e mai mare încrederea în Vladimir Putin, cu atât e mai mică susținerea pentru integrare Europeana”.

Mark Mazureanu, Director Executiv ,,ASIST”, expert în domeniul politicilor comparate și relațiilor internaționale: „Vedem că atunci când vorbim despre percepția cetățenilor avem factori nu prea mutabili în timp care influențează procesul, cum ar fi: vârstă, educația, statutul social, genul etc. De exemplu, ce ține de statut social: vulnerabilitatea îl face pe om să opteze pentru soluții de scurtă durată. Un om care stă la limita sărăciei va vota pentru salamul de astăzi, dar nu integrarea de mâine. Cu cât ne crește clasa socială de mijloc și mai sus, cu atât vom avea schimbarea priorităților spre beneficii de lungă durată. Mai avem câțiva factori importanți cum sunt creatorii mesajului, dar și coerența și capacitatea de răspândire. Chiar dacă mesajul pro-vestic e cu mult mai coerent și argumentat, la nivel de capacitate de răspândire tabăra rusă câștigă foarte mult și de aceasta gândirea publică nu se schimbă foarte mult. Ce îl face pe om să prioritizeze o civilizație sau un sistem valoric în favoare altuia? Eu cred că încrederea și atractivitatea sistemului. Sistemul oferă siguranța de azi, de mâine, încredere, rezonanță în timp și toate astea creează atractivitate transmisă într-un limbaj coerent pe care oamenii îl pot înghite și accepta”.

Dorina Baltag, Cercetătoare în politica externă și diplomația UE, Institutul pentru Diplomație si Guvernanță Internațională de la Londra: „În limbajul studiilor europene se discută despre beneficiul regimului liberalizat de vize și tot aici se ține cont de faptul că vorbim despre percepții. Percepția este un factor subiectiv, chiar dacă nivelul tău de educație este înalt, chiar dacă factorul economic este unul stabil, cu prima bază a piramidei lui Maslow stabilă, contează cum se schimbă percepția unui om, indiferent oriunde ar fi: în Marea Britanie sau Moldova. E important să fim informați, să dam întrebări și când avem date, să le punem în context. Contextul contează foarte mult. Contează limbajul, cum sunt interpretate datele, și apoi prin canalele mediatice sunt spuse populației mai pe larg. O să observam că în toate țările, când limbajul este de lemn fie sofisticat, creezi o distantă foarte mare chiar și între cetățeanul de rând, oricât ar fi de educat. Când vorbim de percepție a mai contat și cât de pregătite erau instituțiile. În cadrul unei vizite în Moldova am făcut mai multe interviuri, inclusiv la ministere și președinție, iar răspunsul a fost că o problemă a fost lipsa unui middle-management. Al doilea element este clasa mijlocie. La nivel de societate civilă Republica Moldova este avansată. Există think tank-uri, do-tank-uri, ONG-uri, grupuri de inițiative, dar avem și o masa critica de oameni. Astfel, implicarea cetățeanului în organizații și grupuri de interes, accesul la canalele de advocacy și lobby este foarte importantă. Nu este obligatoriu că are o legătură directă, dar indirect aceasta responsabilizează cetățeanul privind anumite procese democratice, care au loc în țară, cum ar fi procesul de aderare la Uniunea Europeană în cazul Republicii Moldova”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici.

Evenimentul a fost organizat de către stagiari participanți în cadrul programului #StagiuIPRE2022 în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.