Blog #BetheChange: Digitalizarea proceselor de judecată în Republica Moldova între relizări și provocări

Autor: Andrei Nasu, stagiar în cadrul programului #BetheChange

1. Context

Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaționale a făcut ca lumea să devină mai interconectată și interdependentă ca niciodată în istoria sa, iar digitalizarea a pătruns în orice domeniu din viața omului, sectorul justiției nefiind o excepție în acest sens.

Pandemia COVID-19, la rândul său, a fost un punct de cotitură care a scos în evidență multiplele carențe și provocări din sectorul justiției, conex, a servit drept un catalizator puternic ce a accelerat considerabil procesul de digitalizare al actului de înfăptuire a justiției.

Pe plan internațional, drept măsură întreprinsă în vederea ameliorării unor provocări generate de restricțiile aferente pandemiei COVID-19, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat Regulamentul (UE) 2022/850 privind un sistem informatizat pentru schimbul electronic transfrontalier de date în domeniul cooperării judiciare în materie civilă și penală (sistemul e-CODEX). Sistemul în cauză permite interoperabilitatea dintre sistemele informatice utilizate de autoritățile judiciare din diferite țări ale Uniunii Europene și asigură interconectarea diferitelor sisteme naționale de e-justiție pentru a desfășura proceduri transfrontaliere în materie civilă și penală. Principalul obiectiv al sistemului menționat este de a îmbunătăți eficiența comunicării transfrontaliere dintre autoritățile judiciare competente și de a facilita accesul la justiție pentru cetățeni și întreprinderi.

Pe plan național, în perioada fazei active a pandemiei, domeniul justiției din Republica Moldova a întâmpinat o multitudine de provocări și impedimente care făceau imposibile desfășurarea proceselor de judecată, ceea ce a dus la o tergiversare semnificativă a examinării cauzelor judecătorești.

Printre problemele de bază cu care s-au confruntat actorii din sfera justiției, în special justițiabilii, pe parcursul restricțiilor impuse în contextul pandemiei COVID-19, pot fi enumerate următoarele: (i) imposibilitatea participării la ședințele de judecată; (ii) imposibilitatea depunerii / înregistrării actelor procedurale la instanțele judecătorești; (iii) imposibilitatea ridicării actelor judecătorești de dispoziție; (iv) imposibilitatea desfășurării altor proceduri conexe examinării cauzelor judecătorești, precum ar fi: efectuarea expertizei, audierea specialistului, etc. Acestea sunt doar unele dintre carențele care au îngreunat și au încetinit considerabil procesul de înfăptuire a justiției, iar lista acestora poate fi prelungită semnificativ.

În acest mod, restricțiile pandemice au fost acel factor declanșator care a determinat și a accentuat necesitatea sporirii semnificative a nivelului de implementare și utilizare a tehnologiilor informaționale în procesul de înfăptuire a justiției. Totodată, a devenit extrem de evidențiată necesitatea digitalizării domeniului justiției, în vederea sporirii accesului la justiției, precum și ridicării per general a calității actului de înfăptuire a justiției.

În continuare, vom efectua o analiză a situației actuale privind nivelul de digitalizare a domeniului justiției din Republica Moldova, vom aborda carențele și restanțele care persistă în procesul de implementarea a tehnologiilor digitale în procesul de înfăptuire a justiției, precum și vom aduce argumente cu privire la necesitatea și beneficiile digitalizării proceselor de judecată.

2. Realizări

 Actualmente, domeniul justiției din Republica Moldova dispune de mai multe instrumente digitale care pot fi folosite drept remediu pentru depășirea constrângerilor similare celor legate de Pandemia COVID-19, însă care la moment nu sunt valorificate în deplinătatea potențialului său.

Printre soluțiile digitale deja existente din domeniul justiției, pot fi enumerate următoarele: Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD), care este utilizat în instanțele judecătorești; Portalul Național al Instanțelor (http://www.instante.justice.md), unde sunt publicate mai multe informații relevante cauzelor judecătorești pendinte și deja examinate; Sistemul Informațional Automatizat Urmărire penală: E-dosar (SIA Urmărire penală: E-dosar), care este utilizat în sistemul procuraturii; Sistemul Informațional Automatizat Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat (SIA CNAJGS); Sistemul Informațional Automatizat Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (SIA UNEJ); alte servicii guvernamentale moderne ale statului care facilitează procesul de înfăptuire a justiției, precum ar fi: M-Pay, M-Pass, M-Sign, M-Notify, M-Log, E-Services.

Este indubitabil faptul că tehnologiile informaționale menționate supra contribuie la asigurarea celerității procedurilor judiciare, la respectarea principiului bunei administrări a justiției, precum și la asigurarea accesului liber a cetățenilor la justiție.

Una din cea mai valoroasă și importantă realizare în procesul de digitalizare al domeniului justiție din Republica Moldova prezintă dezvoltarea și implementarea în practică a Programului integrat de gestionare a dosarelor (PIGD), care este un mijloc electronic de uz intern folosit în toate instanțele judecătorești naționale și la toate trei nivele de jurisdicție (spot informativ aici).

PIGD prezintă un sistem informațional care nu doar facilitează și simplifică activitatea lucrătorilor din cadrul instanțelor judecătorești, ci și oferă o gamă vastă de beneficii pentru cetățeni, precum ar fi: (i) datorită mecanismului aleatoriu de distribuire a dosarelor, se exclude factorul uman, respectiv, este diminuat considerabil riscul de corupere a angajaților din sistemul judecătoresc; (ii) creșterea gradului de transparență; (ii) automatizarea proceselor, ceea ce duce la sporirea randamentului; (iv) publicarea automată a actelor judecătorești de dispoziție pe portalurile online ale instanțelor judecătorești, ceea ce facilitează mult justițiabilii și ușurează munca personalului din cadrul instanțelor judecătorești; (v) prin integrarea Sistemului de înregistrare audio a ședințelor de judecată, „SRS Femida” cu PIGD, se asigură documentarea eficientă a lucrărilor ședințelor de judecată, precum și se asigură obținerea și conservarea probelor.

Un alt mecanism eficient și util ce servește la creșterea calității actului de justiție este Portalul Național al Instanțelor, care, reprezintă un sistem complex, caracterizat printr-un punct unic de acces la informația despre activitatea tuturor instanțelor de judecată. Scopul acestui sistem este de a susține un mediu informațional virtual și accesibil pentru asigurarea comunicării dintre cetățeni și instanțele de judecată. Informația plasată pe portal include lista instanțelor de judecată, actele emise de către instanțele de judecată, citații în instanță, practica judiciară și alte informații relevante pentru justițiabili.

Serviciul Guvernamental de Plăti Electronice M-Pay reprezintă un alt instrument digital foarte util, care facilitează și simplifică semnificativ procesul de inițiere și examinare a unei acțiuni în justiție. Beneficiari ai serviciului M-Pay sunt cetățenii, cei care plătesc pentru servicii publice, dar și reprezentanții mediului de afaceri. M-Pay face posibilă achitarea serviciilor prin intermediul mai multor modalități de plăți electronice cum ar fi: carduri bancare, terminale de plată, sisteme e-banking. Astfel, prin intermediul serviciului prenotat, justițiabilii au posibilitatea de a achita următoarele plăți aferente proceselor de judecată: taxa de stat pentru cererile de chemare în judecata; taxa de stat pentru cererile de chemare in judecata (e-Dosar); taxa de stat pentru eliberarea copiilor deciziilor judecătorești; taxa pentru serviciul de imprimare a copiilor de cereri depuse in instanța de judecata (e-Dosar); amenzi aplicate de instanțele judecătorești în cauze administrative și penale; taxa pentru e-Traduceri autorizate.

Un aspect pozitiv în activitatea instanțelor judecătorești naționale, ce s-a nuanțat în perioada pandemică, este faptul că tot mai mulți judecătorii au început să folosească în activitatea sa profesională semnătura electronică. Astfel, în mai multe cazuri, hotărârile pronunțate de către judecători sunt semnate electronic și expediate părților prin poștă electronică, ceea ce din nou simplifică procedura de judecată și contribuie la protecția mediului înconjurător, prin evitarea nejustificată și excesivă a hârtii.

Complementar, este salutabil faptul că se atestă o scădere semnificativă a reticenței judecătorilor față de actele procedurale semnate electronic de către participanții la proces și înaintate către instanța judecătorească, or, anterior, au avut loc mai multe cazuri când instanța de judecată respingea solicitarea părților privind anexarea la materialele dosarului a acestor acte, invocându-se nejustificat necesitatea prezentării acestora pe suport de hârtie.

În acest context, ține de remarcat că, în luna august a anului curent, Viceprim-ministrul pentru digitalizare al Republicii Moldova a înaintat un demers către toate autoritățile și instituțiile publice naționale, precum și instanțele judecătorești, prin care a solicitat respectarea legislației în domeniul documentului electronic și a semnăturii electronice în cadrul activităților entităților publice și neadmiterea comportamentului discriminatoriu în raport cu documentul electronic din partea reprezentanților acestor instituții, care sunt obligați să se conformeze măsurilor guvernamentale privind digitalizarea și să utilizeze instrumentele electronice de interacțiune la distanță.

Coroborând cele expuse, conchidem că domeniul justiției la momentul actual se află la un nivel mediu de digitalizare, ceea ce ar însemna că este implementat și folosit în activitate un anumit set de instrumente digitale, fapt ce evident sporește calitatea actului de justiție și celeritatea acestuia, însă, este loc pentru anumite îmbunătățiri și ajustări, care vor fi analizate în compartimentul ce urmează.

3. Provocări

Deși sistemul de justiție din Moldova a înregistrat unele succese la capitolul digitalizare, persistă totuși carențe cu privire la implementarea soluțiilor digitale în procesul de înfăptuire a justiției, iar cea mai importantă restanță în acest sens ar fi – sistemul e-Dosar.

Cu toate că, în luna februarie a anului 2018, Ministerul Justiție a anunțat că, în premieră pentru Moldova, dosarul electronic va fi implementat în instanțele de judecată, la o distanță de peste 4 ani și jumătate acesta se află încă la etapa de testare a funcționalității, iar data punerii definitive în funcțiune a acestuia rămâne a fi incertă.

În esența sa, sistemul e-Dosar urmează să ofere justițiabililor o serie semnificativă de facilități, care ar îmbunătăți considerabil procesul de înfăptuire a justiției, acestea fiind:

• depunerea electronică a cererilor de chemare în judecată 24/24 prin acces securizat al părților;
• semnarea electronică a documentelor anexate online;
• transmiterea electronică a tuturor materialelor dosarului;
• prezentarea probelor şi distribuirea materialelor de pe dosar în formă electronic;
• accesarea dosarului online de către toți participanții la procesul de judecată;
• achitarea taxei de stat de către avocați prin intermediul platformei Mpay, inclusiv atașarea automată a confirmării de plată la dosar;
• primirea notificărilor cu privire la avansarea dosarului în cadrul instanței judecătorești, etc.

Conform planului inițial, autoritățile publice responsabile preconizau implementarea dosarului electronic în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar ulterior, după testarea funcționalității, dosarul electronic urma a fi extins la toate instanțele judecătorești în țară, iar până în anul 2019, sistemul urma a fi conectat la PIGD, astfel încât gestionarea dosarelor în instanțele judecătorești din Moldova să fie efectuată în totalitate electronic. Această interconexiune de sisteme avea drept scop sporirea vitezei de stabilire a primei ședințe de judecată precum și economisirea resurselor financiare, atât în cadrul sistemului judecătoresc, cât și pentru justițiabili.

Din câte putem observa, implementarea sistemului informațional e-Dosar rămâne a fi o restanță a autorităților publice naționale responsabile de domeniul justiției, care cu siguranță trebuie să fie lichidată, or, beneficiile pe termen lung pentru justiția națională ce vor decurge din sistemul prenotat sunt de necontestat.

Un alt instrument digital important al cărei implementare pe larg ar avea un efect extrem de benefic în procesul de examinare a cauzelor judecătorești este posibilitatea efectuării ședințelor de judecată prin intermediul videoconferinței.

Legislația în vigoare permite audierea de către instanța judecătorească a participanților la proces care nu se pot prezenta în ședința de judecată din varii motive cum ar fi: aflarea peste hotarele Republicii Moldova, executarea pedepsei în penitenciarele din Republica Moldova, internarea într-o instituție medicală sau a dizabilități locomotorii (art.213, alin. (3) din Codul de Procedură Civilă). În condiții similare, se permite audierea martorului și expertului.

Cu toate acestea, legislația în vigoare nu reglementează posibilitatea desfășurării ședinței de judecată prin videoconferință în cauzele când toate părțile la proces își manifestă acordul și disponibilitatea în acest sens. Astfel, chiar dacă participanții la proces au posibilitatea și doresc să-și expună poziția prin intermediul mijloacelor electronice, fără participarea fizică la ședință, instanța de judecată este obligată să citeze părțile pentru ședință, cu prezența fizică obligatorie a acestora.

Un exemplu pozitiv în acest sens îl reprezintă experiența statului vecin- România, unde, prin art.42 alin.(3) din anexa nr.1 la Decretul Președintelui nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență a fost prevăzut că, în cauzele de urgență deosebită, ședința de judecată se poate desfășura prin videoconferință, când este posibil. Ulterior, această posibilitate a fost menținută și prin Decretul nr.240/2020 privind prelungirea stării de urgență. Astfel, în cazul în care participanții la proces dispun de posibilitățile tehnice pentru desfășurarea ședinței în format de videoconferință, au cunoștințele necesare relevante în acest sens, precum și își exprimă acordul de rigoare, instanța de judecată poate dispune desfășurarea ședinței de judecată prin utilizarea dispozitivilor informatice, fără prezența fizică a părților litigante în sala de judecată.

4. Concluzii

Lumea modernă este într-o permanentă schimbare și dezvoltare, iar digitalizarea este deja un element indispensabil al viitorului uman. În procesul de înfăptuire a justiției, tehnologiile informaționale sunt instrumente extrem de utile care simplifică, accelerează și eficientizează semnificativ procesele de judecată, astfel, utilizarea pe scară largă a acestora trebuie să devină o prioritate esențială pentru autoritățile administrative centrale responsabile de domeniul justiției.

În contextul celor menționate, venim cu un șir de recomandări în vederea sporirii nivelului de digitalizare a procesului de înfăptuire a justiției și de ridicare a calității acestuia:

• Cea mai importantă și stringentă acțiune necesară de a fi efectuată în procesul de digitalizare a domeniul justiției din Republica Moldova ar fi dezvoltarea și implementarea finală, pe scară largă, a sistemului e-Dosar, cu integrarea acestuia în PIGD, or, acest fapt va facilita considerabil:
• accesul liber la justiție al cetățenilor;
• respectarea principiului celerității proceselor de judecată;
• sporirea calității actului de înfăptuire a justiției per general.
• Integrarea PIGD-ului cu alte sisteme integrate automatizate aferente domeniului justiției (SIA Urmărire penală: E-dosar, SIA CNAJGS, SIA UNEJ etc.), în vederea sporii eficienții schimbului de informație și îmbunătățirea procesului de raportare și extragere a datelor statistice;
• Promovarea și încurajarea lucrătorilor instanțelor judecătorești de a folosi pe larg în activitatea profesională semnătura electronică și atenționarea asupra inadmisibilității, sub riscul sancționării, de a refuza spre examinare actele procedurale semnate electronic, în conformitate cu exigențele legale;
• Inițierea procesului de revizuire a legislației, în vederea reglementării posibilității desfășurării ședințelor de judecată prin intermediul videoconferinței, în cazul în care toate părțile își manifestă acordul în acest sens și dispun de capacitățile și mijloacele tehnice necesare.

Acest document a fost elaborat de Andrei Nasu, stagiar al programului #StagiuIPRE2022, în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei. Opiniile exprimate în acest document aparțin autorului și nu coincid neapărat cu poziția implementatorilor.