#EUDebatesCafe: Securitatea cibernetică: Instituții, Politici și Bune Practici pentru Moldova
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu sprijinul Fundației Hanns Seidel, a organizat vineri, 30 septembrie 2022, a șasea dezbatere publică din acest an în formatul #EUDebatesCafe, cu titlul „Securitatea cibernetică: Instituții, Politici și Bune Practici pentru Moldova”.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director executiv IPRE, au vorbit despre aspectele-cheie legate de funcționarea cadrului instituțional și de politici pe dimensiunea securității cibernetice. În același timp, au fost abordate bunele practici de la nivel național și european pentru consolidarea securității cibernetice și oportunitățile ce pot fi valorificate de către Republica Moldova pe termen scurt și mediu.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Victor Guzun, Expert politici digitalizare, IPRE: „Moldova Digitală, este o nouă tendință, iar în zilele noastre nu mai este o prioritate sau o specializare pentru cineva. Oricare serviciu public, Minister, Agenție, Primărie sau instituție publică are sau va avea o componentă digitală și elementul de securitate este online deoarece este un proces mult mai larg decât securitatea cibernetică. De menționat este că Republica Moldova este în proces de dezvoltare a unei strategii naționale de transformare digitală care are o așa numită „linie roșie”, ceea ce înseamnă că nici un cetățean nu trebuie exclus din acest proces de transformare digitală, iar cel mai important este că fiecare cetățean trebuie să beneficieze în rezultatul acestei digitalizări. Așadar, unul din cele 6 priorități naționale aferente transformării digitale, este despre subiectul respectiv fiind denumit ca un mediu TIC digital securizat (securitate cibernetică), deoarece acest lucru trebuie văzut mult mai larg decât pur și simplu „securitate cibernetică. Având la bază elemente prioritare în domeniul digitalizării, este de menționat că a fost inițiat un proiect cu suportul Uniunii Europene care lucrează la un concept de guvernare cibernetică complexă din toate perspectivele. Totodată, se pune accent pe distribuția responsabilităților per autorități și identificarea specialiștilor cu setarea responsabilităților pentru aceștia și dezvoltarea competențelor de securitate cibernetică a specialiștilor din sectorul public, prioritară fiind și logarea în sistemele online cu semnătura digitală”.
Natalia Spînu, Directoare executivă, Institutul European de Studii Politice din Moldova: „Creșterea gradului de digitalizare a societății noastre crește conectivitatea, pentru că noi toți cunoaștem că de fapt aceasta este ideea internetului și a tuturor acestor platforme digitale și utilizarea tuturor acestor noi tehnologii conduc la agravarea riscurilor pentru securitatea cibernetică. Ca societate suntem mai vulnerabili la amenințările cibernetice, iar pericolele cu care se confruntă autoritățile, operatorii economici dar și cetățenii sunt extrem de mari. În ultima perioadă a crescut continuu numărul și complexitatea acestor incidente cibernetice, iar situația de criză din regiune a scos în evidență și mai mult acest fapt. Acest aspect a constituit o amenințare gravă la nivel național pentru funcționarea rețelelor și sistemelor informatice, în special pentru țările ca România și Ucraina, care sunt ținte permanente cu acțiuni rău intenționate menite să afecteze confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea datelor sau a sistemelor și serviciilor care susțin buna funcționare a societății și a economiei. Ca și consecință a acestor incidente, sunt afectate sectoarele importante ale economiei naționale și drept urmare pot fi generate pierderi majore ori chiar pot conduce la materializarea unor riscuri la adresa securității naționale. Această stare necesită un răspuns decisiv, ordonat și eficace precum și gestionarea activă a crizelor cibernetice la nivel național, care sunt bazate pe instituții, autorități naționale solide și specializate în domeniul securității cibernetice și per politici specifice în acest sens”.
Victor Spînu, Deputat Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS): „Guvernarea actuală este una pro digitalizare, inclusiv datorită faptului că există la nivel de Guvern și un Vice Prim-ministru responsabil de partea de digitalizare. Crearea unei infrastructuri digitale durează și trebuie efectuată cu mare responsabilitate. Una din problemele existente la acest capitol este neîncrederea populației în aceste sisteme digitale și asta datorită faptului că sistemele digitale dezvoltate până la moment au fost dezvoltate cu mari carențe de la normalitate, există sisteme care s-au investit mult dar acestea creează semne de întrebare privind securitatea acestora. Totodată, o problemă acută cu care se confruntă la moment autoritățile este cea de a menține și a atrage pentru a lucra în instituțiile statului specialiști calificați, din cauza salariilor mici comparativ cu sectorul privat. O altă problemă este cea de întreținere a acestor sisteme informaționale care tot ar trebui efectuată cu capacitățile existente la nivelul instituțiilor statului, cum ar fi Agenția de Guvernare Electronică. O a treia problemă este sabotajul din partea managementului unor instituții, deoarece acest fapt ar reduce nivelul de corupție, fapt ce nu este prea convenabil pentru unii factori decidenți din cadrul instituțiilor statului. Consider că este foarte importantă comunicare despre necesitatea digitalizării anumitor procese, servicii care trebuie efectuate, prin solicitarea suportului în acest sens, de la partenerii de dezvoltare, cum ar fi de exemplu România. De asemenea, este foarte important să recunoaștem că avem o problemă la acest subiect și este necesar să apelăm la comunitatea de experți pentru ajutor prin asigurarea unui comunicări eficiente”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.
