Masă rotundă IPRE: Consolidarea rezilienței Republicii Moldova: necesități și priorități în contextul elaborării unei noi Strategii de Securitate a Republicii Moldova

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Fundația Friedrich Ebert Moldova, în parteneriat cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, a organizat luni, 26 septembrie 2022, masa rotundă „Consolidarea rezilienței Republicii Moldova: necesități și priorități în contextul elaborării unei noi Strategii de Securitate a Republicii Moldova”.

În cadrul evenimentului, care a fost moderat de Iulian Groza, Director Executiv, IPRE, au fost discutate principalele necesități și priorități la nivelul instituțiilor publice din sectorul de securitate, axate pe creșterea rezilienței și capacității de răspuns la provocările interne și externe ce vizează Republica Moldova. Totodată, au fost abordate reperele-cheie ce ar trebui să se regăsească în noua Strategie Națională de Securitate. La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice, societății civile și misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Ovidiu Raețchi, Director, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, București: „Reziliența ține de o nouă formă de securitate, de o nouă etapă a conceperii securității, în care am trecut ușor, ușor, după anii 90. O securitate ++, dacă vreți, pentru că are elemente în mod evident noi. Pe de o parte, dacă în logica veche a securității, statul răspundea în primul rând de amenințările militare, atunci în momentul de față se așteaptă din partea statului să ne protejeze de pandemii, efecte ale cutremurelor etc. Pe de altă parte, există elementul de agresiune hibridă despre care vorbim astăzi și la care poți să răspunzi doar fiind rezilient. Atunci când te confrunți cu un atac neasumat, cyber, cu o dronă, un atac asupra căruia nu poți să vii cu o paternitate foarte bine determinată – în primul rând reziști sporindu-ti reziliența. Aceste două elemente mă fac să spun că vorbim, prin intermediul rezilienței, de o securitate ++, ca să nu mai vorbesc de un intelligence +, pentru că un element foarte important al rezilienței este cel de previziune a crizelor care urmează, iar aceasta nu mai ține de intelligence-ul clasic, ci de o mult mai buna analizare a surselor deschise. Deci, reziliența nu este o modă, ci o necesitate.”

Dorin Recean, Consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul apărării și securității naționale, Secretar al Consiliului Suprem de Securitate: „Această noțiune de reziliență devine și mai importantă pentru că noi trebuie să devenim agili, flexibili, în evaluările noastre, în ce noi facem etc. Și foarte important – noi trebuie să găsim un model prin care implicăm tot mai mult și mai mult cetățenii, atât în asigurarea securității statutului, cât și în asigurarea dezvoltării instituționale. Este un echilibru destul de dificil de găsit. Republica Moldova a demarat acest exercițiu de revizuire a noii Strategii de Securitate. Este evident, că această necesitate este deja presantă, mai ales după ce Rusia a declanșat acest război împotriva Ucrainei. Astfel, dincolo de riscurile de securitate și de lucruri care deja sunt evidente, că Republica Moldova deja nu mai poate miza doar pe instrumente de politică externă, unul din ei fiind neutralitatea, trebuie să se purceadă nemijlocit la dezvoltarea capacității de apărare. Dar, aici, ai nevoie ca cetățeanul să susțină acest demers, pe care guvernarea îl conștientizează și înțelege că este critic pentru supraviețuirea statului, dar pentru care neapărat trebuie să aloce resurse”.

Ana Mihailov, Directoare de țară, Fundația Friedrich Ebert Moldova: „Consolidarea rezilienței devine tot mai actuală în contextul multiplelor crize cu care se confruntă țara noastră și noi sperăm că această discuție să ducă la o mai bună înțelegere a necesităților, a priorităților, în contextul elaborării noi Strategii de securitate a țării. Promovarea securității și păcii este unul dintre scopurile strategice ale Fundației noastre și rămânem în continuare angajați în promovarea activităților similare, dar și a altor proiecte, care să contribuie la o mai bună înțelegere a necesităților de asigurare a securității”.

Alexandru Musteață, Director, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova: „Este foarte important ca în viitoarea strategie să se regăsească conceptul de reziliență, care să fie foarte bine definit, ca să fie clar pentru toată lumea cine și ce rol are. Totodată, cetățeanul este cel mai important atât beneficiar, cât și actor în acest proces, pentru că de la cetățean pornesc foarte multe procese. Noi, ca instituție, urmează să creăm condiții optime, dar și să îl pregătim să acționeze atunci când avem o criză. Din punctul nostru de vedere, cele mai eficiente metode de educare a cetățeanului ar fi realizarea unui STRATCOM național pe problematici cele mai sensibile, cum ar fi: separatismul transnistrean, dezinformarea, criza pandemică, promovarea integrării europene a Republicii Moldova. Dar trebuie să lucrăm și pe cultivarea culturii securității, dar și a statului de drept. Aici un rol important îl au instituțiile de învățământ. Un alt obiectiv este intensificarea interacțiunii între autoritățile statului cu societatea civilă și mediul de cercetare din țară, atât din interior, cât și exterior. Totodată, politicile naționale de securitate ar trebui să se axeze pe următoarele domenii: relații externe și mediul de securitate în schimbare, consolidarea securității societale, combaterea corupției, asigurarea securității energetice, asigurarea securității cibernetice, prevenirea și combaterea amenințărilor hibride, soluționarea conflictului transnistrean și consolidarea apărării naționale”.

Ion Coropcean, Cercetător superior, Agenția de Știință și Memorie Militară a Ministerului Apărării, ex-Șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale: „Este important ca abordările politico-juridice care se vor regăsi în noua Strategie să aibă și aplicabilitate cu capacitățile instituțiilor statului în domeniul de responsabilitate, prin strategiile care ulterior le vor aproba, prin planurile și politicile și care ulterior vor fi promovate. De asemenea, este important să se înțeleagă din Strategie că apărarea statului nu este un domeniul doar al Ministerului Apărării, dar este un efort conjugat al tuturor instituțiilor statului și a întregii societăți. Mediul actual de securitate vine cu o gamă largă de riscuri și amenințări în adresa Republicii Moldova, dar ne oferă și niște lecții pe care trebuie să le învățăm. Cred că în noua Strategie ar trebui să fie indicate și vulnerabilitățile sistemului de apărare a statului, care sunt subfinanțarea sistemului de apărare, numărul redus al forțelor armate și dotarea cu mijloace tehnice învechite, rezervele limitate ale forțelor armate și organizarea apărării teritoriale, precum și persistența unor lacune în domeniul securității naționale”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici.

Acest eveniment a fost organizat de IPRE și Fundația Friedrich Ebert Moldova, în parteneriat cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, în cadrul proiectului „Creșterea nivelului de informare și înțelegere a problemelor de securitate și apărare ale Republicii Moldova”, precum și în cadrul proiectului „Creșterea rolului centrelor de cercetare în sprijinirea efortului național de integrare europeană al Republicii Moldova și al parcursului de aderare la UE”, implementat cu sprijinul Fundației pentru o Societate Deschisă (OSF).