Podcast 56 „Noi și Europa”. Agenda participării Republicii Moldova la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite

În perioada 20 – 22 septembrie, delegația Republicii Moldova condusă de către președinta statului, Maia Sandu, participă la cea de-a 77 sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. În cadrul celui mai înalt for al diplomației internaționale, Republica Moldova are șansa să-și promoveze propria agendă de priorități și viziunea sa privind rezolvarea problemelor curente la nivel regional și global. Unul din cele mai importante repere ale participării țării noastre va fi alocuțiunea președintei Maia Sandu de la tribuna ONU, ce urmează a fi adresată la data de 21 septembrie.

Discutăm astăzi într-un nou podcast „Noi și Europa” despre importanța acestui eveniment pentru politica externă a Republicii Moldova, agenda participării țării noastre la Adunarea Generală a ONU, cât și rolul Organizației Națiunilor Unite în sprijinirea eforturilor de modernizare și dezvoltare a Republicii Moldova în ultimii treizeci de ani. Invitatul nostru este Victor Lăpușneanu, șeful Direcției Cooperare Multilaterală din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE).

 

***

Pentru început aș vrea să vă întreb care sunt principalele subiecte aflate pe agenda Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite în acest an și reperele cheie ale acestui eveniment?

Tema cheie a celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, inclusiv a segmentului ei de dezbateri generale, este cu genericul „Un moment decisiv și soluții transformatoare la provocările interdependente’’. Aceasta derivă din faptul  că, în prezent, Organizația Națiunilor Unite se confruntă cu mai multe provocări, rezultate din multitudinea de crize, cum ar fi: războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, schimbările climatice, criza alimentară și altele. Acestea pot fi depășite prin abordarea colectivă a tuturor provocărilor interconectate și dezvoltarea soluțiilor transformative pentru aceasta. Programul Adunării Generale pentru sesiunea în curs, care de fapt, și-a început lucrările pe 13 septembrie și va dura un an conține, tradițional, o multitudine de subiecte tematice, din gama celor pe care deja le-ați menționat: soluționarea conflictelor, dezarmarea, drepturile omului, emergența climatică, implementarea agendei pentru dezvoltarea durabilă 2030 și multe altele.

Aș vrea să vă întreb ce include participarea Republicii Moldova la Adunarea ONU din acest an?

Cum ziceam, aș vrea totuși să fac o remarcă. Ceea ce va avea loc la New York în săptămâna 20 – 26 septembrie este segmentul înalt, acolo unde sunt invitați liderii de stat și miniștrii de externe. Sesiunea propriu-zisă durează un an. În acest an, Republica Moldova va fi reprezentată de doamna președintă, împreună cu ministrul de externe, Nicu Popescu, precum și alți demnitari. Pe lângă discursul în capacitate națională, oficialii Republicii Moldova vor participa la o serie de evenimente de nivel înalt, precum: reuniunea de marcare a celei de-a 30-a aniversări a Declarației privind persoanele aparținând minorităților naționale, etnice, religioase sau lingvistice, Summit-ul pentru Transformarea Educației, precum și alte reuniuni cu caracter regional ca GUAM. Totodată, sunt fixate peste zece întrevederi bilaterale ale domnului ministru Popescu și alte acțiuni aferente.

În acest an marcăm 30 de ani de la includerea Republicii Moldova în rândul statelor membre ale ONU. Care sunt principalele rezultate ale cooperării dintre Republica Moldova și Agențiile ONU?

Într-adevăr, de pe 2 martie 2022 s-au făcut 30 de ani de când Republica Moldova a devenit parte a organismului global al ONU. Aici putem vorbi despre foarte multe realizări. Moldova a devenit un partener de încredere al acestei organizații, contribuind, în felul său, la consolidarea ordinii juridice naționale, menținerea păcii și securității, promovarea democrației, a drepturilor omului și a politicilor de dezvoltare durabilă. În această perioadă, Moldova a devenit parte a peste 300 de tratate internaționale din sistemul ONU și al agențiilor sale speciale specializate, precum Cartea Națiunilor Unite și mai multe convenții. Candidatura Republicii Moldova a fost promovată și aleasă în peste patruzeci de structuri elective ale sistemului ONU, iar acesta, se datorează, inclusiv, eficienței diplomației moldovenești, care a reușit să angajeze sprijinul politic al altor țări. Corespunzător, Republica Moldova a realizat mandate de membru la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Consiliul Economic și Social, Consiliul Executiv UNICEF și multe alte structuri ale ONU în care au fost aleși experți ai Republicii Moldova.

Totodată, Republica Moldova este angajată plenar în eforturile globale de reducere a impactului emergenței climatice și promovare a dezvoltării durabile, prin subscrierea la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. În 2015, Moldova, alături de 192 alte state membre ONU, s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. În 2020, ca rezultat al angajamentului luat în Agenda 2030, Moldova va prezenta primul său raport național voluntar ca parte a acestei agende. Un exercițiu foarte important, care a oferit posibilitatea evaluării progresului și a provocărilor în realizarea obiectivelor pentru dezvoltare durabilă. Totodată, în acești ani, a fost valorificată plenar platforma UNESCO pentru promovarea și protejarea patrimoniului cultural.

Mai așteptăm, până la sfârșitul anului, ca încă un dosar să fie acceptat.

Dosarul a fost depus și în noiembrie va fi luată decizia finală. Cu toții am urmărit evenimentul frumos din această săptămână cu partenerii noștri din România. Cum ziceam, aici putem să vorbim foarte mult. Eu am încercat să schițez cele mai importante realizări.

Cum contribuie Republica Moldova la activitățile, proiectele și misiunile de dezvoltare sub egida ONU, dacă puteți să ne dați câteva exemple mai importante în acest sens?

Republica Moldova contribuie la sinergia comună de consolidare și menținere a păcii internaționale. În perioada 2003-2021, bunăoară, armata națională a contribuit cu peste 150 de military, inclusiv 12 militari femei, în cadrul misiunilor de menținere a păcii din mai multe țări din lume, precum Coasta de Fildeș, Liberia, Sudan, Georgia, Sudanul de Sud, Kosovo sau Republica Centrală Africană. Republica Moldova va participa și în acest an cu un contingent de 33 de militari ai Armatei Naționale în cadrul Forței Interimare a Națiunilor Unite din Liban, în componența Forțelor Militare Italiene.

Pe aceeași linie se înscrie și susținerea de către țara noastră a Agendei ONU ,,Pacea și Securitatea’’. În acest sens, au fost adoptate Programul național și Planul național pentru implementarea rezoluției 1325, cu aceeași denumire. Suntem în proces de implementare al celui de-al doilea Plan de acțiuni (2022-2025), în ceea ce privește respectarea principiului egalității de gen, detașarea ofițerilor militari în operațiunile de pacificare ONU, Republica Moldova depășește exigența ONU de a asigura că cel puțin 18% din ofițerii detașați să fie femei.

Încă un subiect fierbinte din această perioadă, la Adunarea din 2018, membrii Adunării Generale ONU au votat proiectul de rezoluție propus de Republica Moldova privind retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova. În același timp, aproape toți oficialii de rang înalt ai Republicii Moldova cer retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Cum putem valorifica formatul oferit de Adunarea Generală ONU și cât de mult contează reiterarea acestor teze la tribuna ONU, în cazul Republicii Moldova?

Într-adevăr, în cadrul ONU, de altfel ca și în cadrul altor forumuri multilaterale, obiectivul retragerii complete și necondiționate de pe teritoriul Republicii Moldova a forțelor străine constituie un element indispensabil al agendei noastre externe și o constantă a pledeoariilor și discursurilor țării noastre, indifferent de formatul discuțiilor, fie că sunt bilaterale sau multilaterale. Republica Moldova, bunăoară, utilizează nu doar platforma ONU pentru a transmite acest mesaj bine definit, același lucru s-a întâmplat și în cadrul Consiliului Europei și OSCE. Pentru noi, bineînțeles, platforma ONU este o platformă globală, unde sunt reprezentate toate statele lumii. Noi vom depune în continuare, mă refer la diplomația Republicii Moldova, eforturi pentru a promova aceasă rezoluție. Ea este, practic, parte a fiecărui discurs național atunci când țara noastră este reprezentată în asemenea formate.

***

Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, realizat în parteneriat cu Radio Chișinău și Zugo, cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer. Ne găsiți pe platformele de podcast și în emisie la radio. Sunt Mariana Vasilache și vă dau întâlnire și data viitoare pentru a discuta despre realitățile europene ce vizează Republica Moldova.