Blog #BetheChange: Influența propagandei și știrilor false asupra minorităților naționale în contextul integrării europene a Republicii Moldova

Autor: Mihai Peicov, stagiar în cadrul programului #BetheChange

În 2020, în Republica Moldova au loc alegeri prezidențiale, în care câștigă un politician cu poziție pro-europeană – Maia Sandu. În 2021, la alegerile parlamentare anticipate, partidul pro-european PAS obține o victorie rapidă (52,80%), ceea ce le permite să obțină 63 de mandate în Parlamentul Republicii Moldova. După guvernarea partidului pro-rus, a socialiștilor, condus de ex-președintele Igor Dodon, Republica Moldova este din nou pe calea apropierii de Uniunea Europeană.

Potrivit statisticilor, atât la alegerile prezidențiale din 2020, cât și la alegerile parlamentare din 2021, forțele pro-europene au primit cele mai puține voturi în regiunile în care trăiesc compact minoritățile naționale (UTA Găgăuzia, Taraclia). Dacă majoritatea moldovenilor / românilor sunt în favoarea apropierii de Uniunea Europeană și își arată dorința prin vot în alegeri, atunci minoritățile naționale se opun cu fermitate căii europene de dezvoltare (de la 67% la 80%, în funcție de etnie). În același timp, minoritățile naționale își exprimă poziția nu numai în alegeri, votând în principal pentru forțele pro-ruse, dar luând parte și la acțiuni politice: mitinguri, referendumuri ilegale, manifestări etc.

Euroscepticismul minorităților naționale din Moldova este determinat de următorii factori: ideologici, economici, politici și informaționali. De remarcat că în cadrul studiului „Minoritățile naționale din Moldova și atitudinea lor față de integrarea europeană”, s-a constatat faptul că imaginea Uniunii Europene în rândul minorităților naționale este foarte superficială și nu întotdeauna exactă, iar principala sursă de informare sunt portalurile și canalele TV care difuzează în limba rusă. Conceptul de minorități naționale în Moldova este sinonim cu populația vorbitoare de limbă rusă, deoarece majoritatea minorităților nu vorbesc limba română. Acest lucru restrânge posibilitatea de dezvoltare și comunicare a minorităților naționale, inclusiv sursele de informare.

Referindu-ne la Studiul Național “Percepția publică a mass-Media în Republica Moldova”, elaborat de Internews, se poate concluziona că principalele surse de informare pentru minorități rămân mass-media deținută de politicieni locali anti-europeni/pro-ruși sau mass-media rusă finanțată de Kremlin. Aceste surse formează viziunea minorităților naționale într-o anumită situație, formând viziunea lor asupra lumii, inclusiv opinia lor asupra modului de dezvoltare a Republicii Moldova, creând astfel o capcană informațională cu informații false și propagandă, care denigrează în mod deliberat imaginea Uniunii Europene.

Studiul Centrului pentru Jurnalism Independent “Piața Media în Moldova: Realități și tendințe” sugerează că este dificil pentru minoritățile naționale din Moldova să distingă care sursă mass-media este una independentă și care sunt cele dependente. Deoarece în Moldova sursele mass-media independente există datorită programelor de granturi oferite de Uniunea Europenă și SUA, iar mass-media dependentă manipulează cu acest factor, creând o imagine a inamicului în persoana UE și SUA. Așadar, mass-media pro-rusă se prezintă a fi curată și un fel de „salvator” în ochii vorbitorilor de limbă rusă din Moldova. Principala greșeală rămâne faptul că minoritățile naționale nu-și dezvoltă gândirea critică și aproape niciodată nu pun întrebarea: „Cum și de unde se formează bugetul mass-mediei ruse”.

Potrivit Barometrului de Opinie Publică (Iunie 2021), televiziunea rămâne cea mai importantă sursă de informare pentru 51,1% din populația Republicii Moldova, dintre care posturile tv de limbă rusă sunt cele mai populare în rândul minorităților.

Comentariul lui Vladislav Șaran în studiul “Propaganda rusă în Republica Moldova: un război mare pentru un public mic”arată că minoritățile au început să aibă mai mare încredere în mass-media în limba rusă după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, în martie 2014. Vârful încrederii a informației difuzate de canalele de televiziune rusești a fost atins în noiembrie 2014, când Rusia a fost percepută ca un puternic actor regional, capabil să recurgă la acțiuni militare.

Strategia apropierii de o națiune puternică (în această situație ne referim la Rusia), a fost folosită de țări slabe sau societăți eterogene de zeci de ani, atât în timpul URSS, cât și după prăbușirea acesteia. Tocmai din cauza acestei strategii, opinia că Rusia este un fel de „frate mai mare” pentru țările din fosta URSS, inclusiv Republica Moldova, este una obsesivă. Impunerea unei astfel de opinii prin propagandă a început în perioada sovietică, motiv pentru care vedem că în mod specific populația mai în vârstă a grupurilor etnice este mai vulnerabilă la propagandă și știri false, iar acest segment al populației este cel mai activ în timpul alegerilor.

Astăzi, Rusia modernă are deja obiective și strategii specifice pentru manipularea nu numai a populației sale, ci și pentru promovarea acestei manipulări în fostele țări ale Uniunii Sovietice. Pentru a atinge aceste obiective, Rusia investește sume uriașe de bani nu numai în mass-media rusă, ci înființează agenți media în alte țări și oferă, de asemenea, sprijin financiar presei controlate de politicieni pro-ruși din alte țări. Un exemplu sunt agențiile de știri precum: Komsomolskaya Pravda (KP), Sputnik, Bloknot, Russia Today etc.

Pentru a stabili ce mijloace de informare în masă din Republica Moldova sunt utilizate de minoritățile naționale, în cadrul acestui articol, a fost efectuat un focus grup. Rezultatele acestui focus grup arată următoarele:

• 8 persoane au considerat că știrile de la KP, precum că Moldova încearcă să interzică tot ce este rusesc, sunt adevărate. https://www.kp.md/daily/27409/4607608/?fbclid=IwAR0EgKAR8BeYT6dcP1HXg0C1mQBttn1w5Kp8m1qiKoA2MVnUhq98ry2e98A
• Mai mult ca atât, acești 8 participanți au răspuns că sunt deja familiarizați cu această știre și o vor distribui prietenilor. De asemenea, ei nu verifică în niciun fel această știre, susțin că au încredere în sursa de informații și în prietenii care au distribuit-o.
• 2 oamenii au răspuns că se îndoiesc de veridicitatea acestei știri, dar nu o vor verifica, pentru că își timpul.
• 1 persoană a răspuns că este fals, argumentând că nu are încredere în sursă.

• 5 persoane au considerat că știrile de pe Bloknot, precum că trupele NATO încearcă să se infiltreze în Transnistria, sunt adevărate. https://bloknot-moldova.ru/news/spetsnazovtsy-nato-pytalis-proniknut-v-pridnestrov-1428659
• De asemenea, ei au adăugat că au văzut deja această știre pe alte portaluri. Știrea nu a fost încă verificată în niciun fel.
• 1 persoană a răspuns că nu este sigur, dar a citit și această știre.
• 5 persoane au răspuns că este un fals și nu au crezut această noutate. În același timp, nimeni nu a verificat știrile, dar argumentează cu cuvintele proprii că există prea multe speculații privind Transnistria.

• 7 oameni cred în știrea de pe KP.md, precum că Maia Sandu acordă cetățenia Republicii Moldova refugiaților din Siria – https://www.kp.md/daily/27285/4426414/
• De asemenea, informațiile nu au fost verificate în niciun fel, iar argumentul a fost faptul că participanții la focus grup au auzit-o la televizor.
• 4 persoane au răspuns că este un fals. Chiar dacă ele nu verifică informațiile, dar cred că sunt false.
• 6 oameni cred că ucrainenii sunt de vină pentru ceea ce s-a întâmplat în Bucha (Ucraina), iar Rusia nu are nimic de-a face cu asta.
• 5 persoane au refuzat să răspundă la întrebare, argumentând că nu cunosc despre ce este vorba.

Ce mass-media urmăresc participanții focus grupului și în care au încredere: 

• 5 persoane au răspuns că urmăresc canalele TV rusești (NTV, RTR, Rusia 1) și sateliții lor în Moldova (Accent TV, NTV Moldova, RTR Moldova)
• 7 persoane citesc Gagauzinfo
• 3 citesc Nokta
• 3 persoane citesc Tuk.md
• 2 persoane citesc Moldova liberă

De asemenea, s-a demonstrat că niciunul dintre participanții la focus grup nu a auzit sau a folosit vreodată portalul StopFals.md sau MediaRadar. De asemenea, niciunul dintre participanții la focus grup nu urmărește mass-media cu acoperire națională din Moldova, dar doar o parte mai mică a mass-media locale independente, iar nivelul de încredere în portalurile rusești este mai mare decât în cele independente. Majoritatea participanților nu verifică veridiciatea știrilor, iar nivelul de încredere în mass-media rusă este mai mare decât în cea moldovenească.

În baza informațiilor acumulate în cadrul focus grupului putem concluziona următoarele:

• Datorită influenței informațiilor false și propagandei rusești, nivelul de încredere al minorităților naționale în partidele pro-ruse este mai mare decât în autoritățile pro-europene, ceea ce afectează starea de spirit din țară în contextul dezvoltării Republicii Moldova.
• Mass-media independentă din Moldova nu se bucură de o mare popularitate în rândul minorităților naționale din cauza strategiei pe care o utilizează, dar mai ales pentru că majoritatea acestora sunt în limba română, care nu este vorbită de minorități.
• Proiectele/portalurile de importanță în combaterea falsurilor și propagandei sunt puțin cunoscute în regiunile cu populații minoritare, deoarece acestea nu sunt suficient promovate în Găgăuzia și Taraclia.
• Informațiile false și propaganda sunt factori cheie în formarea euroscepticismului în rândul minorităților naționale. 

Recomandări:

1. Campanii de informare în limbile minorităților despre UE în Găgăuzia și Taraclia

Organizarea unor campanii de informare de calitate în limbile minorităților, care va ajuta mass-media independentă nu numai să descopere minorităților mai bine ce este UE, ci și să le câștige încrederea.

2. Raționalizarea eforturilor ONG-urilor de combatere a dezinformării, în special în Găgăuzia și Taraclia

Multe platforme și ONG-uri care lucrează pe tema „combaterii dezinformării” fac acest lucru în limba română, care nu este vorbită și înțeleasă pentru majoritatea minorităților. Într-o măsură mai mică, există produse și articole în limba rusă, care fie nu sunt foarte populare, fie nu ajung întotdeauna la publicul din Găgăuzia și Taraclia. ONG-urile își pot direcționa eforturile pentru a spori publicitatea în aceste regiuni sau, dacă este posibil, chiar pentru a crea materiale în limbile găgăuză și bulgară

3. Creșterea prezenței autorităților proeuropene în regiunile cu populație preponderent minoritară prin intensificarea întâlnirilor cu autoritățile locale și cu cetățenii simpli

În acest moment, putem evidenția faptul că autoritățile proeuropene nu sunt prezente permanent în regiunile cu populație preponderent minoritară. Chiar dacă există un dialog cu autoritățile din aceste regiuni, cetățenii se confruntă cu lipsa sau absența completă a dialogului cu forțele pro-europene din țară. Soluția la această problemă ar putea fi ca partidul de guvernământ (PAS) să sporească numărul vizitelor oficiale și al întâlnirilor cu locuitorii din Găgăuzia și Taraclia.

4. Identificarea canalelor alternative de difuzare în limba rusă

Deoarece limba principală de accesare a informațiilor pentru minorități este rusa, iar mass-media rusă utilizează informații false și propaganda în difuzarea știrilor, soluția poate fi creșterea mijloacelor alternative de difuzare în în limba rusă – DW și BBC în rusă etc.

Pentru achiziționarea drepturilor de difuzare pe teritoriul Republicii Moldova, autoritățile naționale pot colabora îndeaproape cu posturile de televiziune locale și donatorii occidentali.

Anexa 1.

Pentru a organiza focus grupul, au fost identificate 11 persoane de diferite vârste și sexe din rândul minorităților naționale. Printre respondenți s-au numărat: 2 femei cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani, 2 femei cu vârsta peste 35 de ani, 2 bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-35 de ani, 2 bărbați cu vârsta peste 35 de ani, 1 băiat și 1 fată cu vârsta sub 18 ani. Focus grupul a fost conceput pentru a obține date statistice veridice privind viziunea reprezentanților minorităților și influența mass-media dependente asupra formării viziunii acestora.

Acest document a fost elaborat de Mihai Peicov, stagiar al programului #StagiuIPRE2022, în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei. Opiniile exprimate în acest document aparțin autorului și nu coincid neapărat cu poziția implementatorilor.