Moldova – țară candidată: Pașii următori spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană
Institutul pentru politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Expert-Grup, CRJM, Platforma Națională a Forumului Soicietății Civile a Parteneriatului Estic și cu sprijinul Fundației Soros Moldova în cadrul inițiativei #ThinkTanks4EUMembership, a organizat, miercuri, 13 iulie 2022, evenimentul public online „Moldova – țară candidată: Pașii următori spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană”.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Iulian Groza, Director executiv IPRE, au vorbit despre prioritățile și pașii ce urmează să fie întreprinși de autorități la nivel național, în dialog cu UE, precum și în cooperare cu societatea civilă pentru avansarea spre deschiderea negocierilor de aderare.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Janis Mazeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova: „În legătură cu următorii pași ce trebuie întreprinși pentru a plasa Republica Moldova în fața unei perspective realiste de aderare la UE, pot spune că foarte mult depinde de acțiunile autorităților și de contextul regional. Extrem de importantă este determinarea și voința guvernărilor, deoarece este clar că unele cerințe necesită câțiva ani pentru a fi realizate, ceea ce presupune guverne succesive. Astfel, trebuie de construit un consens european la scară largă la nivel național. Planificarea pașilor ce urmează a fi întreprinși și lucrul cu autoritățile statului urmează a fi organizat pe etape. Totodată, este necesară și o raportare constantă a situației. Doresc să menționez că nu e vorba doar de avansarea pe cele nouă domenii menționate de Comisie, ci de pregătirea în ansamblu a statului pentru aderarea la UE. Uniunea Europeană oferă instrumente noi de sprijin pentru Republica Moldova, iar mult va depinde de modul în care acestea vor fi aplicate de către autorități”.
Vladimir Cuc, Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene: „Atât autoritățile moldovenești, cât și instituțiile UE, la etapa actuală, reflectă asupra modalităților de organizare a cooperării pe viitor, setării priorităților. Vom acorda o atenție specială celor 9 domenii evidențiate în opinia Comisiei Europene, planul de acțiuni deja fiind în proces de elaborare. În paralel urmează să avansăm pe întreg spectru al domeniilor acoperite de Acordul de Asociere. Ieri, am primit o clarificare din partea Comisiei Europene, în care am fost anunțați că evaluarea acestor condiționalități va face parte din Pachetul de Extindere 2023. Aceasta înseamnă că raportul detaliat al Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova va apărea aproximativ în luna octombrie a anului viitor.”
Adrian Lupușor, Director Executiv, Expert-Grup, Facilitator PN FSC PaE: „Într-adevăr, statutul de țară candidat vine la pachet cu niște condiționalități foarte importante și complexe. Unele condiții, cum ar fi „dezoligarhizarea” țării, care practic vizează asigurarea integrității sistemului economic și financiar al statului, nu pot fi realizate într-un singur an. Aceste puncte necesită reforme ample și consolidarea instituțiilor, necesară fiind și identificarea resurselor financiare pentru a remunera oameni care ce vor lucra în cadrul ministerelor și instituțiilor publice însărcinate cu implementarea reformelor. În al doilea rând, trebuie schimbat modul în care sunt alocate resursele financiare pentru agenții economici, cum ar fi mecanismul de achiziții publice sau subvențiile în agricultură. O altă prioritate majoră o reprezintă „dezoffshorizarea” țării, care este în directă corelație cu obiectivul de „dezoligarhizare”. Consider că UE va pune accent anume pe impactul reformelor, nu pe legi și strategii. Astfel, avem nevoie de un plan de acțiuni consolidat sub egida acordului de asociere, cu prezența anumitor prioritizări. Obínerea statutul de țară candidată UE este un succes al politicii externe, însă din acest moment reușita de aderare la UE va depinde foarte mult de politica noastră internă”.
Vladislav Gribincea, Președinte, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM): „Decizia din 23-24 iunie reprezintă șansa Republicii Moldova de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Decizia este una condiționată prin nouă puncte ce trebuie evaluate până la finele anului curent. Din condițiile înaintate, patru se referă la sectorul justiției, unde, de obicei, implementarea decurge cel mai anevoios. Societatea civilă dorește ca aceste reforme să fie coordonate și consistente, să urmărească o anumită logică, mai ales că aceste puncte presupun condiții realizabile pentru autoritățile statului. Dacă aceste nouă condiții nu sunt îndeplinite, nu vor putea fi deschide negocierile de aderare. Pot propune patru soluții prioritare, și anume: Crearea organelor de auto-administrare a judecătorilor și procurorilor; Adoptarea unei lege cu privire la CSM și o lege cu privire la pre-veeting; Reforma instituțiilor anticorupție; Justiția trebuie să progreseze în finalizarea dosarelor. Acestea sunt soluțiile care ar trebui implementate în primul rând pentru a trece la o altă etapă în procesul de aderare”.
Natalia Camburian, Directoare, Departamentul Buna Guvernare, Fundația Soros-Moldova: „Este necesar să avem un plan de acțiune, însă foarte important este să ne focusăm pe rezultatele acestor planuri și strategii. Trebuie menționat că procesul care a început acum nu are drept obiectiv doar realizarea aderării la UE, ci va presupune și îmbunătățirea calitativă a vieții cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv prezența unei justiții independente, un sistem economic rezilient. Cu privire la pașii care urmează a fi făcuți, cred că statul are la dispoziție un termen foarte restrâns pentru a răspunde la aceste condiționalități, ceea ce necesită o mobilizare excepțională din partea autorităților”.
Pentru mai multe detalii puteți urmări în reluare transmisiunea live în limba română aici și engleză aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Asistență tehnică pentru MAEIE în procesul de evaluare a Republicii Moldova pentru obținerea statutului de țară candidat a UE” implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în cooperare cu Expert-Grup și CRJM, și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova.
