Studiu de politici publice: Grădinăritul urban în Chișinău: de la penalizare la încurajare

5 July 2022

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova, a organizat, vineri, 1 iulie curent, un eveniment de prezentarea a rezultatelor studiului de politici publice „Grădinăritul urban în Chișinău: de la penalizare la încurajare”.

Studiul a fost prezentat de Lilia Nenescu, bursieră a programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, care analizează practicile actuale informale de grădinărit urban, precum și mecanismele prin care locuitorii, care vor să practice grădinăritul, să aducă beneficii sociale, ecologice și economice orașului.

Potrivit autoarei studiului, deși majoritatea locuitorilor din orașul Chișinău nu au acces la spațiu pentru grădinărit, totuși mulți locuitori practică grădinăritul. Unii grădinăresc la balcon, alții „adoptă” anumite parcele de terenuri pe care le transformă în mici grădini pentru consum propriu sau familial. Aceste practici informale de grădinărit urban vorbesc convingător despre nevoia locuitorilor de a grădinări și de a-și cultiva hrana.

„Rezultatele chestionarului „De ce grădinărim în Chișinău”, realizat în cadrul acestei cercetări, arată că: 92% dintre respondenți cred că este posibil să cultivăm fructe și legume în Chișinău; 78% cunosc vecini sau prieteni care practică grădinăritul în oraș; 64% practică grădinăritul în oraș în varii moduri (36% la balcon, 35% în grădina personală, 9% în grădina din curtea blocului, 6,5% pe un lot de pământ mai departe de curtea blocului). Alte 10,4% au indicat că ar grădinări, dar nu au unde. Mai mult decât atât, 93,5% dintre respondenți susțin includerea proiectelor de grădinărit urban (cum ar fi alocarea loturilor de pământ sau organizarea grădinilor comunitare) în politicile de dezvoltare urbană a orașului Chișinău”, este de părere Lilia Nenescu.

Victor Chironda, mentor în cadrul programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, a menționat: „Proiectul prezentat astăzi este un început bun pentru domeniul grădinăritului urban. Acest fenomen, din păcate, are o conotație destul de negativă în orașul Chișinău. Este considerat un fel de reminiscență a stilului de viață rural sau o dorință a oamenilor de a acapara alte spații. Totuși, grădinăritul urban este prezent deja în foarte multe orașe, în mari centre urbane, iar în Chișinău poate fi un instrument eficient pentru rezolvarea mai multor probleme. De exemplu, o problemă mare a orașului constă în percepția locatarilor de la bloc asupra spațiului din jurul blocului, pe care nu-l consideră drept ceva ce le aparține. Terenurile date sunt lăsate în grija primăriei sau autorităților, care nu pot face față volumului mare de spațiu. Astfel, aceste spații ar putea fi utilizate prin grădinăritul urban, ceea ce ar reduce presiunea asupra primăriei, cât și nu ar permite degradarea acestor teritorii din jurul blocurilor de locuit”.

La rândul său, Anya Coutinho, Directoare A.O. ”Grădina Moldovei”, a spus: „Grădinăritul urban reprezintă un pas important în promovarea permaculturii, dar mai ales a agriculturii urbane. Referitor la agricultură, un concept extrem de important este autonomia alimentară. Acest concept devine o întrebare foarte importantă în mai multe țări, iar unele orașe europene au deja strategii și instrumente care încurajează cetățenii să practice agricultura urbană. De exemplu, acum în Lisabona are loc un proiect prin care se urmărește ca un anumit procent din alimentația locuitorilor să vină din proximitatea orașului, în defavoarea importului de la mare distanță. În acest context, cred că în Chișinău este prezent un potențial foarte mare pentru agricultura urbană, care poate fi stimulată prin Grădinăritul Urban”.

„Experiența de a grădinări în oraș am preluat-o de la bunicii și părinții mei, care grădinăreau pe un lot de pământ din spatele blocului de locuit. Dacă sincer, datorită grădinăritului urban, niciodată nu am simțit nevoia să cumpăr careva legume sau fructe de la magazin, cum ar fi roșii, căpșuni, cireșe, prune etc. Această experiență mi-a oferit o memorie foarte bogată și mi-a dezvoltat dragostea pentru natură. Totodată, grădinăritul în Chișinău mi-a prins foarte bine și în momentele mai recente, când o bună perioadă de timp am locuit în diverse orașe europene. Am fost plăcut surprinsă să descopăr faptul că în aceste orașe erau prezente grădini urbane, amenajate și adaptate de către primărie pentru nevoile grădinarilor”, a comentat Mihaela Buzgan, ilustratoare

Totodată, Gabriela Isac, activistă de mediu, coordonatoare Seed it Forward, ActiveCiuluc și Ask a Worm, a spus: „Pe durata a șapte ani de activitate, am constat diverse provocări cu care se ciocnesc oamenii ce doresc să practice grădinăritul urban. Conceptul dat poate fi o soluție pentru procesul de împădurire a orașului, deoarece mulți locuitori doresc să practice activitatea de plantare și îngrijire a copacilor. Din păcate, din cauza lipsei de informație și a unui cadru legal oferit de autorități, activitatea de plantare a arborilor ridică destule semne de întrebare pentru oameni, ceea ce diminuează cantitatea și calitatea copacilor plantați în oraș. În al doilea rând, cred că este nevoie de puncte de compostare locale pentru deșeurile alimentare, acestea oferind ulterior o resursă de valoare pentru Grădinăritul Urban”. 

Pentru îmbunătățirea situației existente și evidențierea unei soluții durabile, autorul studiului vine și cu o analiză a posibililor acțiuni se recomandă a fi întreprinse următoarele acțiuni:

  1. Soluția actuală, adică penalizarea grădinăritului urban. Interzicerea și penalizarea practicilor de grădinărit va spori gradul de marginalitate a grădinilor urbane, va descuraja locuitorii să participe în procesele de administrare a orașului și va reduce gradul de încredere în autoritățile locale.
  2. Tolerarea grădinăritului urban. Această opțiune soluționează parțial problema marginalității și informalității grădinăritului în oraș. Totuși, în lipsa unor eforturi municipale active de delimitare, zonare și protejare a terenurilor destinate grădinăritului – acestea vor dispărea. Iar în lipsa unui mecanism municipal clar, simplu și accesibil, grădinăritul va rămâne o practică marginală și informală.
  3. Încurajarea grădinăritului urban prin integrarea practicilor de grădinărit în politicile municipale de dezvoltare urbană. Poate fi realizată prin adoptarea instrumentelor economice și de planificare urbană, acompaniate de instrumente educative. În cadrul acestei opțiuni, Primăria poate elabora mecanisme de acces la spații pentru grădinărit în baza tipologiei prezentate în cadrul acestui studiu: un mecanism pentru loturile de grădinărit și un mecanism pentru grădinile comunitare.

Pentru mai multe detalii puteți urmări în reluare transmisiunea live aici.

Versiunea finală a Studiului este disponibilă aici.

Acest studiu de politici publice a fost elaborat de către autor în anul 2022 în cadrul proiectului „Politici publice pentru dezvoltare”, implementat de IPRE, în cooperare și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate în acest studiu de politici publice aparțin în exclusivitate autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Soros Moldova și/sau al IPRE.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept