Studiu de politici publice: De ce trebuie să investim în siguranța rutieră?

22 iunie 2022

Siguranța rutieră este o provocare în toată lumea. În fiecare an, în accidente rutiere își pierd viața circa1,3 milioane de oameni, iar altele 20-50 milioane suportă diferite traumatisme. Mai mult de jumătate din decesele provocate de accidentele rutiere se referă la participanții vulnerabili la trafic: pietoni, bicicliști și motocicliști. În urma cazurilor tragice, au de pierdut toți: prejudiciu adus oamenilor, structurilor sociale, dar și bugetului public. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, ca urmare a accidentelor rutiere, țările pierd 3-5% din PIB-ul anual. Respectiv, Republica Moldova pierde anual aproximativ 400 milioane dolari SUA ca urmare a accidentelor rutiere.

Aceasta este una din concluziile principale ale studiului de politici publice „ De ce trebuie să investim în siguranța rutieră?”, care a fost prezentat în cadrul unui eveniment public, luni, 20 iunie 2022, de Tudor Arnăut, bursier al programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, care este implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat și cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova.

În deschiderea evenimentului, Ana Corețchi, director de proiect în cadrul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova, a menționat următoarele: „Subiectul abordat în studiul prezentat astăzi, siguranța rutieră, este important pentru toată societatea și este un input al tinerilor cercetători de a contribui la dezvoltarea acestor politici publice. Pe lângă recomandările autorului, e bine de pus accentul și pe partea educațională. Dacă vom contribui la creșterea responsabilității cetățenilor încă de pe băncile școlii, aceasta va fi o contribuție majoră la soluționarea în perspectivă a acestor probleme”.

Stanislav Ghilețchi, mentor în cadrul programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, a subliniat unele dificultăți întâmpinate în abordarea problemei în cauză: „Chiar dacă cunoaștem că există problema siguranței rutiere nu întotdeauna este simplu de analizat subiectul și de identificat soluții eficiente și eficace, care ar putea să fie implementate la nivelul autorităților. Astfel, la momentul actual nu există un mecanism sistematic la nivelul autorităților publice locale de a înțelege de fapt care sunt cauzele accidentelor pe anumite intersecții și nu este depus acest efort de a îmbunătăți calitatea infrastructurii rutiere. Cred că aici ar trebuie să se depună mai mult efort, iar studiul prezentat astăzi oferă mai multe soluții în acest sens”.

De asemenea, Ilie Bricicaru, Dr. conf. univ., specialist în siguranța rutieră, director al Observatorului Siguranță Rutieră din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, a menționat: „Noi, în Republica Moldova, încă ne fierbem în ideea că poliția este responsabilă de tot ce se întâmplă în stradă, dar uităm că accidentul rutier este un eveniment care implică trei părți: omul, mediul rutier și vehiculul. Astfel, fără ca să abordăm aceste elemente întotdeauna o să ajungem la niște concluzii care nu o să aducă rezultat. În siguranța rutieră este important să abordăm atât situațiile de până la accident, cât și după. Și atunci când vorbim despre prevenție este important de vorbit ce se întâmplă cu infrastructura, deoarece dacă proiectăm drumuri proaste atunci e greu și de întreținut aceste drumuri. Deci, este important ca până la accident să proiectăm o infrastructură sigură, care să asigure toate elementele necesare ca omul să se simtă în siguranță”.

„Atât la nivel legal, cât și a delimitării atribuțiilor, dar și a responsabilităților, pe care le au autoritățile locale, tot ce înseamnă infrastructura rutieră, pietonală sau de transport, este în responsabilitatea primăriei. Demult nu mai sunt timpurile când exista „poliția rutieră” sau nu mai există rolul statului în tot ceea ce înseamnă politica locală de organizare a traficului. Dacă autoritatea locală decide că de astăzi pe această stradă se va circula cu 30 km la oră sau facem o pietonală sau o parcare, atunci nimeni nu poate să interzică primăriei să facă acest lucru. Din păcate, foarte mulți specialiști sau funcționari, care sunt responsabili de acest lucru, au rămas cu percepția încă în structura veche, iar când vin astfel de propuneri de politici au o sumedenie de răspunsuri de ce nu este posibil de făcut ceva. Deci, ar trebui să schimbăm mecanismul, astfel ca cei care sunt responsabili să înceapă să lucreze cu adevărat”, a menționat Victor Chironda, expert în mobilitate urbană.

Autorul studiului vine cu o analiză a posibililor acțiuni, care au scopul de a spori siguranța rutieră și de a reduce numărul de accidente și decese rutiere, cum ar fi:

  • Dezvoltarea infrastructurii pentru a proteja participanții vulnerabili la trafic. Trei din patru persoane decedate în urma accidentelor rutiere din Chișinău sunt pietoni. Pentru a proteja participanții vulnerabili la trafic, autoritățile municipale trebuie să accelereze procesul de iluminare a trecerilor pentru pietoni pentru mai multă vizibilitate; să identifice și să instaleze treceri pentru pietoni de tip scară; să identifice și să amenajeze porțiuni de drum unde viteza maximă admisibilă să fie de 30 km/h.
  • Valorificarea potențialului APL-urilor în gestionarea siguranței rutiere. APL-urile sunt cel mai eficient actor în cercetarea și identificarea soluțiilor pentru problemele locale. Municipiul Chișinău trebuie să creeze o secție nouă în cadrul Direcției generale transport public și căi de comunicație, care ar fi direct responsabilă de siguranța rutieră din capitală.
  • Elaborarea unui mecanism de colectare a datelor complexe privind accidentele rutiere. Colectarea datelor este o componentă importantă pentru dezvoltarea siguranței rutiere și reducerea riscurilor, precum și pentru oferirea de informații inginerilor și mediului academic.
  • Investirea în siguranța rutieră. Atât autoritățile centrale, cât și autoritățile locale trebuie să perceapă siguranța rutieră ca un domeniu strategic al administrării. Să stabilească o linie bugetară separată pentru finanțarea acțiunilor în domeniul siguranței rutiere și să privească banii alocați în domeniu drept o investiție, și nu drept cheltuieli adăugătoare la buget. Acordând atenția necesară acestui domeniu, autoritățile ar sensibiliza și responsabiliza mai mult cetățenii cu privire la siguranța rutieră.

Pentru mai multe detalii puteți urmări în reluare transmisiunea live aici.

Versiunea finală a Studiului este disponibilă aici.

Acest studiu de politici publice a fost elaborat de către autor în anul 2022 în cadrul proiectului „Politici publice pentru dezvoltare”, implementat de IPRE, în cooperare și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate în acest studiu de politici publice aparțin în exclusivitate autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Soros Moldova și/sau al IPRE.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept