Studiu de politici publice: Creșterea accesibilității serviciilor consulare pentru diasporă

Accesibilitatea redusă a serviciilor publice pentru cetățenii din diasporă este determinată de acoperirea geografică insuficientă cu reprezentanțe diplomatice și de numărul mic de funcționari consulari, de necesitatea programării și a prezenței fizice la ghișeu, de prezentarea unui număr excesiv de documente pentru obținerea unui serviciu consular. În acest sens este necesară, digitalizarea serviciului consular de eliberare a titlului de călătorie, care reprezintă unul dintre cele mai solicitate servicii consulare prestate peste hotare și, la moment, este prestat la ghișeu sau prin poștă. De asemenea, Republica Moldova trebuie să creeze unui sistem informațional e-Consulat, care va permite cetățenilor să acceseze informații consulare de calitate, să transmită solicitări prin mijloace electronice, să prevalideze cererile de prestare a serviciilor consulare și să asigure trasabilitatea în procesul de obținere a serviciilor solicitate.

Acestea sunt unele din principalele recomandări ale studiului „Creșterea accesibilității serviciilor consulare pentru diasporă”, care a fost prezentat în cadrul unui eveniment public, vineri, 3 iunie 2022, de Roman Ciumac, bursier al programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, care este implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat și cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova.

În deschiderea evenimentului, Ana Corețchi, coordonatoare de proiecte a Fundației Soros Moldova, a spus: „ Apropierea serviciilor de cetățenii Republicii Moldova, inclusiv de cei aflați peste hotare, este un efort extraordinar, sprijinit de toată societatea, deoarece nu putem să ignorăm un segment atât de mare al cetățenilor noștri, ci trebuie să încercăm să facilităm accesul lor la informație, la instrumentele digitale care pot facilita această comunicare eficientă. Ei nu trebuie lăsați în afara procesului care se întâmplă în Republica Moldova. Sper că studiul care este elaborat de bursierul programului să contribuie la dezvoltarea acestui proces de digitalizare a serviciilor pentru cetățenii din diasporă”.

Potrivit autorului studiului, opțiunea presupune crearea unui portal electronic „titlu de călătorie” unde cetățeanul poate să completeze cererea online și să o expedieze prin intermediul acestei platforme în adresa funcționarului consular din cadrul unei misiuni diplomatice. În cazul în care cererea examinată de funcționar corespunde tuturor normelor legale, acest document este eliberat și se expediază prin poșta electronică a solicitantului. Cetățeanul, odată recepționând acest document, ar putea să se îndrepte spre Republica Moldova și să prezinte acest document electronic la punctele de trecere a frontierei de stat.

La rândul său, Sergiu Odainic, Secretarul general interimar la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a subliniat că statul trebuie să implementeze un centru unic de servicii electronice. „Identitatea digitală este, practic, acest nucleul de la care ar fi pornit tot ecosistemul în care un cetățean, indiferent de locul unde el se află, poate să obțină un anumit serviciu. La momentul de față, Guvernul este nevoit să întrețină un anumit număr de ambasade pentru ca ele să facă fața rândului fizic al oamenilor care vin în audiență. Aceste rânduri sunt destul de mari. În loc să întreținem aceste „replici” ai centrelor multifuncționale din Republica Moldova, segregate prin diferite state, ar fi mult mai eficient să creăm totuși o entitate centralizată, un centru unic de servicii electronice, care ar putea să facă fața fiecărui solicitant într-un mod foarte eficient și energic”, a declarat oficialul.

Referindu-se la presiunea cu care se confruntă consulatele, Galina Sajin, Deputata Parlamentului Republicii Moldova, a afirmat că a fost înregistrată o inițiativă referitor la reducerea taxelor consulare în proporție de 50% la unele acte de identitate. „Aceasta reprezintă un pas înainte spre a atinge un nivel mai mare în ceea ce privește serviciile consulare. Accesibilitatea înseamnă raportul dintre consulat și cetățean și acest raport la moment este unul negativ. Exact această presiune care se pune pe consulate, pe numărul mic de funcționari, creează această tensiune de raport dintre oameni. Și cred că aici trebuie de lucrat”, a adăugat deputatul.

Pentru îmbunătățirea situației existente și evidențierea unei soluții durabile, autorul studiului vine și cu o analiză a posibililor acțiuni se recomandă a fi întreprinse următoarele acțiuni:

• digitalizarea serviciului consular de eliberare a titlului de călătorie, necesar în situații de criză (drept exemplu fiind pandemia Covid-19 sau războiul din Ucraina), atunci când conaționalii noștri sunt nevoiți în regim de urgență să părăsească țara de reședință;
• debirocratizarea serviciilor consulare, prin obținerea de către funcționarul consular a datelor despre solicitantul de servicii pe care statul le deține prin intermediul sistemelor informaționale și, în consecință, eliminarea obligativității prezentării unui șir de documente de către cetățean;
• crearea unui sistem informațional unic destinat serviciilor consulare, care va asigura un punct de contact pentru cetățean, precum și pentru funcționarul consular, eliminând astfel necesitatea de înregistrare pe diferite platforme, care creează incoerență și ineficiență;
• reducerea cheltuielilor financiare și de timp ale cetățeanului prin posibilitatea obținerii unor servicii consulare în format electronic, iar, în celelalte cazuri, prevalidarea cererilor online și necesitatea prezentării la ghișeu cel mult o singură dată.

Pentru mai multe detalii puteți urmări în reluare transmisiunea live aici.

Versiunea finală a Studiului este disponibilă aici.

Acest studiu de politici publice a fost elaborat de către autor în anul 2022 în cadrul proiectului „Politici publice pentru dezvoltare”, implementat de IPRE, în cooperare și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate în acest studiu de politici publice aparțin în exclusivitate autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Soros Moldova și/sau al IPRE.