Studiu de politici publice: PRO Incluziune digitală astăzi pentru cetățenii digitali de mâine

Învăţământul general în Republica Moldova trebuie orientat spre asumarea responsabilității dezvoltării la elevi a unui nivel de competențe digitale într-o modalitate sistematizată și inclusă în demersul pedagogic. De asemenea, este necesară trecea de la utilizarea alternativă a TIC în educație la o formă activă, fiind una evidentă și direct legată de asigurarea și respectarea dreptului copilului la o educație sustenabilă și de calitate, precum și îmbunătățirea infrastructurii digitale pentru reducerea decalajelor de conectivitate, cum ar fi conectare la internet, creare de rețele interne, dotare cu echipamente, asigurare de suport tehnic.

Acestea sunt unele din principalele recomandări ale studiului „PRO Incluziune digitală în educație pentru cetățenii digitali de mâine”, care a fost prezentat în cadrul unui eveniment public, vineri, 27 mai 2022, de Alina Bărbuță, bursiera programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, care este implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în parteneriat și cu susținerea financiară oferită de Fundația Soros Moldova.

În deschiderea evenimentului, Ana Corețchi, coordonatoare de proiecte a Fundației Soros Moldova, a menționat: „Subiectul abordat în cadrul acestui studiu este unul foarte important, mai ales în contextul pandemiei care a durat doi ani, când sistemul educațional a fost impus la învățământul la distanță. Aceasta a impulsionat procesul de modernizare a învățământului. Autoritățile au răspuns repede, dar au mai rămas probleme, cum ar fi accesul inegal la sursele și instrumentele digitale. Noi sperăm că după identificarea acestor probleme din studiu vor fi găsite modalități suplimentare pentru a îmbunătăți situația și de digitaliza a învățământul cât mai rapid pentru a avea o generație care să își construiască singură viitorul”.

Potrivit autoarei studiului, la momentul actual este important de a c crea o strategie, care ar dezvolta digitalizarea procesului educațional. Aceasta trebuie să pornească de la alfabetizarea digitală care presupune, în primul rând, accesul la dispozitive digitale de calitate, instruirea cadrelor didactice, elevilor și părinților acestora. „Avem nevoie de strategia sistematizată la nivel național în ceea ce privește alfabetizarea digitală. În plus, trebuie să fi creat un mecanism de cooperare a instituțiilor școlare”, a spus autoarea.

La rândul său, Michelle Iliev, mentorul programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, a menționat că: „Modelul Centrului de Inovații „Clasa Viitorului” este pertinent în cazul digitalizării procesului educațional. Centrul trebuie luat în calcul în strategia nouă ca un punct forte în care deja s-au testat mai multe soluții. De exemplu, după ce cinci ani în urmă a fost implementat proiectul de robotică, acum avem competiții în care elevii noștri iau primele locuri la nivel mondial. Acest fapt arată un nivel de competență digitală, deja aplicarea pe partea practică în viață și cum acesta influențează profesiile pe care le vor urma elevii”.

De asemenea, Tatiana Alexeev, managerul de proiect „Tekwill în Fiecare Școală”, a subliniat necesitatea implementării tehnologiilor informaționale în școlile rurale, precizând că digitalizarea educațională oferă mai multe oportunități pentru elevi. „Noi punem un accent foarte mare pe crearea oportunităților nu doar în orașe și municipii, dar și în zonele rurale, deoarece cunoaștem că unul dintre motive pentru care tinerii aleg să plece din sate este lipsa de oportunități. Noi încercăm să le aducem cât mai aproape de elevi prin inițiativa „laboratoare digitale” și prin resurse digitale pe care le-am dezvoltat”, a spus managerul proiectului.

Întrebată despre susținerea pe care o acordă Parlamentul pentru Guvern în procesul de definitivarea programului de dezvoltare digitală, deputata Fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, Marcela Adam, a anunțat că reprezentanții Parlamentului au discutat acest subiect împreună cu colegii de la Ministerul Educației și Cercetării pe platforma Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media. „Suntem în proces de dezvoltare a strategiei noi a educației. Este o problemă nu doar pentru școală, este o problemă pentru întreaga societate. Fără competențe digitale astăzi nu ne putem integra plenar și nu putem fi membri activi ai unei societăți dezvoltate”, a afirmat oficialul.

Autoarea studiului vine și cu o analiză a posibililor acțiuni, care au scopul să faciliteze generărea și redactărea unor politici educaționale, care să abordeze problematica inegalităților digitale, cum ar fi:

• Asigurarea de oportunități gratuite, adecvate și flexibile de formare pentru cadrele didactice, în vederea consolidării cunoștințelor și competențelor de preda- re în sistem on-line sau hibrid.
• Elaborarea unui „Profil digital” al absolventului ciclului general de învățământ.
• Preluarea și adoptarea standardelor europene de competențe digitale DigComp la toate nivelurile: cetățeni, cadre didactice și instituții de învățământ.
• Realizarea de instrumente educaționale digitale deschise, încurajarea inovării pentru adaptarea unor soluții educaționale creative, interactive, centrate pe elev.
• Crearea unui grup de lucru focalizat pe inegalitățile digitale, care să monitorizeze permanent situația elevi- lor vulnerabili, și asigurarea, în colaborare cu serviciile de asistență socială, a tuturor măsurilor de sprijin necesare pentru accesul neîntrerupt al acestora la o educație de calitate.

Pentru mai multe detalii puteți urmări în reluare transmisiunea live aici.

Versiunea finală a Studiului este disponibilă aici.

Acest studiu de politici publice a fost elaborat de către autor în anul 2022 în cadrul proiectului „Politici publice pentru dezvoltare”, implementat de IPRE, în cooperare și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate în acest studiu de politici publice aparțin în exclusivitate autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Soros Moldova și/sau al IPRE.