Notă Analitică Nr. 3/2022. Care ar fi prioritățile în domeniul energiei în perioada următoare?

Autor: Călin Negură

Sistemele energetice sunt caracterizate de un grad înalt al inerției. Modificarea stării de fapt al acestor sisteme necesită investiții mari începând de la educație (nu doar a noilor generații de specialiști și a celor implicați în exploatarea sistemelor existente, dar și a consumatorilor), cercetare, dezvoltare, construcție, operare și mentenanță, și, în multe cazuri, finalizând cu dezafectarea și eliminarea deșeurilor. Astfel, schimbarea abordărilor și a tendințelor de dezvoltare în domeniul energetic, pe lângă resurse umane și financiare adecvate ambițiilor, necesită timp pentru planificare și implementare.

Mai mult, în condiții de deficit cronic al resurselor disponibile, dar și pe fundalul crizelor, care par a fi inevitabile, urmând anumite legități de dezvoltare ciclică, prioritizarea corectă a intervențiilor reprezintă o adevărată provocare pentru orice țară sau comunitate.

În prezent, suprapunerea mai multor efecte și consecințe ale unor procese la nivel mondial, au generat o criză de proporții atât din punct de vedere al aprovizionării cu resurse energetice, cât și din punct de vedere al unei creșteri fără precedent a prețurilor la aceste resurse.

Depășirea acestei crize, pentru asemenea state ca Republica Moldova, cu profunde vulnerabilități sistemice, reprezintă o provocare aparte. Or, prin impulsul firesc de a concentra eforturile doar asupra măsurilor de atenuare a efectelor negative a crizelor, pot fi ratate oportunități pentru acumularea masei critice de pași cantitativi pentru un salt calitativ spre o tranziție energetică reală.