Notă Analitică IPRE: Care ar fi prioritățile politicilor în domeniul energiei în perioada următoare?

Sistemele energetice sunt caracterizate de un grad înalt al inerției. Modificarea stării de fapt al acestor sisteme necesită investiții mari începând de la educație (nu doar a noilor generații de specialiști și a celor implicați în exploatarea sistemelor existente, dar și a consumatorilor), cercetare, dezvoltare, construcție, operare și mentenanță, și, în multe cazuri, finalizând cu dezafectarea și eliminarea deșeurilor. Astfel, schimbarea abordărilor și a tendințelor de dezvoltare în domeniul energetic, pe lângă resurse umane și financiare adecvate ambițiilor, necesită timp pentru planificare și implementare.

Aceasta este una din concluziile principale a notei analitice elaborate de Calin Negură, expert în domeniul energetic, care analizează prioritățile politicilor în domeniul energiei în perioada următoare ale Republicii Moldova și implementarea măsurilor de atenuare a efectelor negative a crizelor energetice.

Potrivit autorului, în condiții de deficit cronic al resurselor disponibile, dar și pe fundalul crizelor, care par a fi inevitabile, urmând anumite legități de dezvoltare ciclică, prioritizarea corectă a intervențiilor reprezintă o adevărată provocare pentru orice țară sau comunitate.

În prezent, suprapunerea mai multor efecte și consecințe ale unor procese la nivel mondial, au generat o criză de proporții atât din punct de vedere al aprovizionării cu resurse energetice, cât și din punct de vedere al unei creșteri fără precedent a prețurilor la aceste resurse.

Depășirea acestei crize, pentru asemenea state ca Republica Moldova, cu profunde vulnerabilități sistemice, reprezintă o provocare aparte. Or, prin impulsul firesc de a concentra eforturile doar asupra măsurilor de atenuare a efectelor negative a crizelor, pot fi ratate oportunități pentru acumularea masei critice de pași cantitativi pentru un salt calitativ spre o tranziție energetică reală.

„Securitatea energetică este un concept complex, realizarea căruia trebuie să tindă spre atingerea echilibrului între cele trei dimensiuni pe care se bazează. Cu certitudine legitățile de dezvoltare ciclică sunt aplicabile și sistemelor energetice.  În condițiile unei agende mondiale ambițioase de tranziție energetică, cu implicarea unui număr mare de factori endogeni și exogeni, nu este de mirare că mecanismele de funcționare a piețelor nu pot și nu vor fi perfect adaptate tuturor tipurilor și surselor posibile de influență. Or, națiunile mici cu capacități limitate sunt cele mai dezavantajate în fața perturbațiilor. Soluția este adaptarea națională, alinierea și integrarea în sistemele regionale mai mari și mai moderne, mizând pe solidaritate și suport reciproc”, este de părere Călin Negură

În acest context, IPRE propune următoarele priorități pentru politicile în domeniul energiei

1. Continuarea măsurilor de protecție a consumatorilor prin regândirea și optimizarea sistemului de compensații pentru consumatorii casnici și întreprinderi.
2. Amplificarea eforturilor de îmbunătățire a rezilienței sistemului de gaze naturale și diversificarea surselor de aprovizionare prin crearea unui grup operativ național pentru strânsă cooperare cu grupul respectiv la nivel UE, pentru participarea la platforma comună pentru achiziția gazelor naturale și facilitarea tranziției către o piață internă eterogenă a gazelor, bazată pe un mix de contracte de furnizare a gazelor, caracteristic unei piețe angro competitive. Eforturi susținute trebuie îndreptate spre eliberarea întreprinderilor termoenergetice din mun. Chișinău și Bălți de povara datoriilor, iar prin asta de statutul lor de consumator captiv al SA Moldovagaz. Ținând cont de ponderea gazelor naturale necesare pe malul drept pentru producția energiei electrice și termice, libertatea acestui segment al pieței de a-și alege furnizorul de gaze ar putea impulsiona procesele de competiție pe piața gazelor naturale.
3. Îmbunătățirea rezilienței sistemului electroenergetic prin conjugarea eforturilor Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și ÎS Moldelectrica pentru: (i) crearea unui grup de lucru dedicat implementării pieței angro a energiei electrice și facilitarea integrării regionale; (ii) facilitarea elaborării studiului de piață a energiei electrice; (iii) facilitarea actualizării Planului de Dezvoltare a Rețelelor Electrice de Transport cu examinarea oportunității realizării și altor proiecte investiționale de îmbunătățire a rezilienței sistemului de transport energie electrică; (iv) facilitarea reorganizării ÎS Moldelectrica și îmbunătățirii guvernanței corporative a acesteia; (v) adoptarea unui rol pro-activ al ANRE și operatorilor sistemelor de transport și distribuție în vederea îmbunătățirii proceselor administrative și tehnologice de integrare în rețea a noilor capacități pe bază de SER.
4. Prioritizarea și dimensionarea corespunzătoare a eforturilor de îmbunătățire a eficienței energetice și valorificare SER prin consolidarea cadrului instituțional responsabil de implementarea politicilor în domeniu și mobilizarea unui volum de resurse adecvat ambițiilor de reducere rapidă a dependenței de resursele fosile. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice până în 2030 trebuie să servească pentru elaborarea unei liste de programe și proiecte investiționale în sectorul clădirilor, dezvoltarea SACET și a infrastructurii APL pe baza principiilor economiei circulare.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta Analiză a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.