La 21 martie 2022, în cadrul reuniunii de la Bruxelles a miniștrilor afacerilor externe a UE cu vicepremierul, ministrul afacerilor externe și integrării europene a Republicii Moldova, miniștrii de externe ai României, Franței și Germaniei au făcut un anunț important privind lansarea unei Platforme de Sprijin pentru Republica Moldova – „Moldova Support Platform”. Inițiativa europeană vine într-un moment marcat de războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei, al crizei umanitare fără precedent generată de acesta și al impactului acesteia asupra Republicii Moldova. Platforma urmează să fie lansată mâine, 5 aprilie, în cadrul unei conferințe internaționale de la Berlin…”

Modul în care Republica Moldova face față crizei refugiaților a fost apreciat de toată comunitatea internațională. Imaginea Moldovei de „țară mică, cu inimă mare” poate fi întâlnită tot mai des în presa internațională. În mai puțin de o lună, Republica Moldova a fost scena unui șir de vizite de nivel înalt. Șefi de state, de guverne și înalți diplomați a 18 țări occidentale au venit la Chișinău pentru a-și exprima aprecierea pentru eforturile depuse de autoritățile de la Chișinău în gestionarea refugiaților din Ucraina. Aceste gesturi de solidaritate au o încărcătură simbolică foarte mare și vin să sublinieze că Republica Moldova nu este singură. Pe lângă valul de refugiați din Ucraina, astăzi, Republica Moldova este afectată de multiple alte crize. Despre situația complicată în care se află țara noastră, a vorbit la Summit-ul UE de la Versailles, președintele francez Emmanuel Macron. Atunci el a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie „foarte atentă la Moldova”, care „este extrem de fragilă”, fiind dependentă energetic față de Rusia și având trupe străine pe teritoriul său.

Cu ocazia conferinței de la Berlin, urmează să fie mobilizat sprijinul internațional pentru susținerea unui program național anti-criză și de sporire a rezilienței Republicii Moldova. În cadrul conferinței, vor fi discutate prioritățile de intervenție propuse de Guvernul Republicii Moldova pentru a fi susținute de UE, statele sale membre, grupul G7, instituțiile financiare internaționale și alți parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova. Agenda dezbaterilor se va axa pe câteva domenii critice, care necesită intervenții imediate și consolidate, cum ar fi: gestionarea crizei umanitare, managementul și siguranța frontierelor, securitatea energetică, stabilitatea macro-financiară, relansarea și sporirea rezilienței economiei, consolidarea statului de drept și suportul internațional în lupta cu corupția mare în Republica Moldova.

Un subiect aparte în discuțiile conferinței de la Berlin va fi dedicat securității energetice, un aspect relevant în special pe fonul creșterii prețurilor pe piețele internaționale și a unui potențial embargo european asupra resurselor energetice din Federația Rusă. În ultimul an, Republica Moldova a făcut primii pași în consolidarea rezilienței energetice. A fost modificată legislația națională în domeniul gazelor naturale, astfel încât furnizorii sunt obligați să facă stocuri de gaze naturale. Recent, țara noastră a fost inclusă în angajamentul UE ce vizează achiziționarea în comun a gazelor naturale lichefiate și hidrogenului. România a declarat disponibilitatea de a construi un depozit de gaze naturale. Adițional, Republica Moldova a fost sincronizată împreună cu Ucraina la rețeaua de energie electrică europeană – ENTSO-E. Cu toate acestea, Moldova mai are nevoie de un sprijin consolidat pentru întărirea infrastructurii energetice, extinderea conectivității cu UE, precum și diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și energie electrică.

Războiul din Ucraina adâncește efectele negative ale crizelor care deja afectează țara noastră pe parcursul ultimului an. Pachetul de asistență macro-financiară al UE, aprobat de Parlamentul European, vine să acopere o parte din nevoile de finanțare externă. Totuși, Republica Moldova necesită un sprijin financiar mai consolidat, inclusiv prin investiții masive din afară în infrastructura strategică, care să amplifice oportunitățile comercial-economice oferite de Acordul de Asociere. În același timp, pentru a depăși consecințele acestui război, criza economică, dar și cea energetică, Republica Moldova are nevoie să continue realizarea reformelor sistemice, inclusiv asigurarea integrității și independenței justiției, dar și să combată corupția mare și impunitatea.

Statele membre ale UE tot mai mult conștientizează că războiul din Ucraina produce victime colaterale, care, la rândul lor, pot deveni focare adiționale de instabilitate. Este în interesul fundamental al UE să restabilească securitatea și să asigure stabilitatea în vecinătatea sa. Uniunea Europeană poate exista în pace și securitate numai dacă este înconjurată de țări stabile și sigure. Războiul împotriva Ucrainei scoate în evidență, de asemenea, că Republica Moldova are nevoie de un suport internațional de urgență pentru a se putea proteja față de agresiunea hibridă în desfășurare, dar și pentru a descuraja și preveni o potențială agresiune convențională din partea Rusiei asupra țării noastre.

Conferința de la Berlin vine și într-un context mai larg, care vizează examinarea de către Comisia Europeană a cererilor de aderare ale Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, proces care va prinde turații în cel mai scurt timp. Evident că, Ucraina, în condițiile de astăzi, are nevoie, în primul rând, de o promisiune politică clară de aderare la UE. Însă, conștientizând că integrarea europeană în esență este un proces complex de transformare internă, fiecare țară aspirantă sau candidat va fi apreciată în baza meritelor proprii. Comisia Europeană va transmite în următoarele săptămâni chestionarul său de evaluare.

Cel mai probabil, la o primă etapă, acest exercițiu va include un set de întrebări care vor analiza nivelul de corespundere al celor trei țări aspirante cu criteriile politice și economice ale UE. În rezultat, Comisia Europeană ar putea veni cu o opinie preliminară cu privire la șansele și condițiile de recunoaștere a unui potențial statut de țară candidat. În același timp, Comisia Europeană își va aprofunda evaluarea detaliată a gradului de transpunere și implementare a acquis-ului UE, prin prisma celor 35 de capitole care vor sta la baza negocierilor unui viitor tratat de aderare. În acest sens, evoluțiile în implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și participarea Republicii Moldova, alături de țările din Balcanii de Vest în cadrul Consiliului Regional de Cooperare, CEFTA și Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, ar putea să fie determinante pentru avansarea țării noastre pe calea sa europeană.

Astăzi, însă, calea noastră europeană, prosperitatea și securitatea țării, mai mult ca niciodată, are nevoie de un efort conjugat al UE, SUA, G7 și celorlalți parteneri internaționali, dincolo de mesajele politice de susținere și asistență imediată. Moldova are nevoie de un punct de sprijin pentru resetarea, relansarea și reziliența europeană. Conferința de la Berlin oferă această premisă, iar Republica Moldova trebuie să o valorifice pe deplin.

Iulian Groza este directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Anterior a deținut funcția de viceministru al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova.

Victoria Olari este coordonatoare de programe la Institutul pentru Inițiative Strategice.

Acest Op-Ed este realizat în cadrul proiectului „Poduri de legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova, precum și în rezultatul unui parteneriat IPRE cu IPN în cadrul proiectului „Noi și Europa” susținut de Fundația Konrad Adenauer în Republica Moldova. Viziunile exprimate aparțin autorilor.