Nota analitică IPRE: Ce trebuie să conțină programul anticriză și reziliență pentru Republica Moldova?

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a elaborat o notă analitică în care analizează și vine cu propuneri privind implementarea unui program anticriză și reziliență pentru Republica Moldova, ce politici ar putea ameliora criza puternică din Republica Moldova, dar și care ar fi suportul cel mai eficient pentru cetățeni oferit de către autorități.

Potrivit autorului analizei, Stanislav Ghilețchi, Director adjunct pe cercetare al IPRE, anul 2022 trebuia să fie anul în care economia globală urma să reînvie după criza provocată de pandemia Covid-19. Prognozele Fondului Monetar Internațional anticipau ca Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și China să recupereze integral pierderile înregistrate în pandemie. Această tendință era valabilă inclusiv și pentru Republica Moldova, care deși cu pași mai mici, dar la fel a simțit o revenire a activității economice. Doar cu câteva săptămâni în urmă, Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a menționat că se aștepta ca economia să revină în forță.

Dar, invazia Ucrainei de către Rusia a dat peste cap chiar și cele mai pesimiste scenarii. În perioada următoare vom trece prin multiple șocuri pe mai multe dimensiuni: prețuri ridicate la resursele energetice, prețuri mai mari la produsele alimentare, perturbări în schimburile comerciale și în lanțurile logistice de aprovizionare și provocări în gestionarea fluxului de refugiați. Toate aceste șocuri vor fi amplificate de incertitudinea geopolitică din regiune.

Pe fundalul acestei crize, solicitarea Președintelui Republicii Moldova este una pe deplin justificată.  La 18 martie 2022, Maia Sandu, a cerut Guvernului să pregătească un program anticriză și reziliență pentru susținerea afacerilor mici și mijlocii, pentru suportul agriculturii și pentru sprijinirea oamenilor cu venituri mici.

Potrivit autorului, soluții simple nu există, iar politicile publice elaborate și implementate vor avea nevoie de timp pentru a produce rezultate care să fie simțite de către cetățeni și mediul de afaceri. Totodată, războiul din Ucraina a generat și va genera reconfigurări de durată a economiei globale. Prin urmare toți actorii, cetățenii, mediul de afaceri și statul ar trebui să revadă acel status quo cu care toți s-au obișnuit.

În acest context, IPRE propune următoarele măsuri anticriză și reziliență pentru Republica Moldova:

1. Elaborarea unei liste universale a proiectelor de investiții, care să fie validată în baza unor criterii obiective pentru finanțarea celor mai calitative proiecte, care să poate fi discutate și dezbătute cu partenerii de dezvoltare și instituțiile financiare internaționale, inclusiv în cadrul conferinței donatorilor de la Berlin.
2. Conceptualizarea acțiunilor strategice ce ar ținti reforme structurale menite să întărească economia să facă față provocărilor ce vor pregăti calea pentru integrarea în Uniunea Europeană.
3. Evitarea măsurilor populiste, precum ar fi plafonarea prețului la combustibil sau reducerea accizelor și TVA. Chiar dacă o asemenea măsură ar fi extrem de populară și ar fi susținută atât de către cetățeni, cât și de factorul politic, orice plafonare a prețului sau diminuare a accizelor ar fi o greșeală. Resursele financiare disponibile trebuie utilizate pentru facilitarea tranziției spre o economie sustenabilă.
4. Valorificarea conferinței de la Berlin pentru a convinge donatorii să meargă dincolo de necesitățile pe termen scurt, concentrându-se inclusiv pe proiecte de dezvoltare pe termen mediu și lung, care să sporească reziliența atât a refugiaților, cât și a cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, este importantă prioritizarea domeniilor de intervenții și sprijin în (a) domeniul reformelor sistemice în sectorul justiției și combatere corupției mari, (b) atragerea investițiilor în infrastructura strategică în domeniul energetic și transport, (c) valorificarea potențialului Acordului de Asociere cu UE pentru accesarea pieței UE și diversificarea operațiunilor de export și import, (d) atragerea fondurilor pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, (e) finanțarea unor programe de creare a locurilor de muncă.

Pentru mai multe detalii consultați Nota Analitică IPRE, disponibilă aici.

Prezenta Analiză a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.