EU Debates Cafe: Reforma administrației publice locale în contextul procesului de europenizare al Republicii Moldova
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel – Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Rlive.md, a organizat, marți, 22 februarie 2022, prima dezbatere publică online din 2022 în formatul #EUDebatesCafe, dedicată reformei administrației publice locale.
Invitații la eveniment, care a fost moderat de Adrian Ermurachi, lider de echipă, programul Buna Guvernare și Statul de drept #IPRE, au vorbit despre care sunt ieșirile din situația actuală și cum să fie asigurată o dezvoltare locală durabilă, care este calea pentru a asigura succesul unei reforme a administrației publice locale, fără a comite greșelile din trecut, cum poate fi asigurate servicii de calitate cetățenilor și condiții pentru atragerea acestora în zonele rurale, cum poate fi asigurată o autonomie locală veritabilă.
În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.
Tatiana Badan, Președintele CALM, Primar al s. Selemet, r. Cimișlia: „Dacă se analizează toate încercările de reformare din ultimii cinci-zece ani, se constată aceleași greșeli care au dus la eșecul reformei și la blocajele existente. De exemplu, s-au impus soluții unilaterale de sus în jos. Nu a existat o viziune complexă asupra reformei. A lipsit o voință politică reală. S-au desconsiderat interesele reale ale oamenilor. Totodată, fragmentarea teritorială nu este cauza principală a problemelor administrației publice locale, ci imaginea distorsionată a relațiilor din teritoriu. Clasele guvernamentale nu au avut dorința și capacitatea de a implementa majoritatea angajamentelor asumate prin diverse documente de politici, atât la nivel național, cât și local. Dacă s-ar implementa măcar jumătate din Strategia descentralizării sau din foile de parcurs semnate de către Guvern și Consiliul Europei în 2016 și în 2021, situația în administrației publice locale ar fi fost cu totul alta. Astfel, lipsește o descentralizare financiară reală. Sunt centralizate și politizate fondurile investiționale naționale. Persistă un control administrativ, presiuni politice excesive, precum și acțiuni și abordări disproporționate din partea organelor de control și judiciare, care descurajează orice efort și inițiativă. Consider că trebuie să existe un consens social și politic cât mai larg în ceea ce ține de reforma APL, precum și este necesar un cadru instituțional și legal eficient”.
Larisa Voloh, Președintele Comisiei administrație publică, Parlamentul Republicii Moldova: „Reforma administrației publice este un angajament asumat nu numai la nivel național, dar și la internațional, pe care R. Moldova l-a specificat expres în Acordul de Asociere cu UE. Deci, este cert că această reformă este una necesară, importantă și complexă, care poate fi realizată doar în cadrul unui consens. În același timp, Acordul determină cinci domenii concrete, în urma cărora R. Moldova ar putea interveni în sfera administrației publice și a ajusta acele standarde europene la realitățile țării noastre. Deci, vorbim despre dezvoltarea instituțională și funcțională a autorităților publice locale pentru a spori eficiența activității lor. Vorbim despre modernizarea serviciilor publice și de a aduce o guvernare electronică cât mai aproape de cetățean. De asemenea, crearea unor servicii publice profesioniste, dar și un management al resurselor umane. Vreau să punctez că de cele mai multe ori, oamenii percep această reformă a administrației publice locale ca pe o reformă pur teritorial-administrativ. Dar trebuie explicat foarte clar că reforma administrativ-teritorială este doar o parte și ar putea fi o urmare a unei descentralizări veridice și eficiente – proces amplu prin care trebuie să treacă comunitățile din Moldova”.
Nicolae Tudoreanu, Primar al s. Feștelița, r. Ștefan Vodă: „Veniturile administrațiilor publice locale sunt venituri proprii și dreptul de a decide asupra lor este exclusiv al consiliilor locale, iar administrațiile publice locale trebuie să aibă dreptul de a ajusta valoarea impozabilă a bunurilor imobiliare și a impozitelor funciare. Faptul că astăzi pentru o mie de hectare o primărie încasează din impozitul funciar aceeași bani ca valoare ca și în 1999, când a fost introdus Codul Fiscal, este reflecția ipocriziei totale a tuturor guvernărilor. Actuala guvernare ar fi putut rezolva anumite probleme cu care se confruntă administrațiile publice locale. De exemplu, ar fi putut să consolideze baza fiscală pentru anul 2022. Și dacă această simplă modificare la legislația fiscală s-ar fi făcut, problema respectivă putea fi rezolvată. Din 1 ianuarie, ar fi putut să fie colectate mai multe venituri pe proprietate. Realitatea însă este că astăzi o primărie cheltuiește mai mulți bani pentru salarizarea angajaților responsabili de colectarea acestor impozite și taxe decât încasările propriu-zise. În cazul Primăriei Feștelița, acum patru ani, a fost ajustată valoarea impozabilă a bunurilor imobiliare și acum se colectează nu zece mii, dar 125 de mii de lei. Și așa s-ar fi întâmplat și cu impozitul funciar, pentru că pentru o mie de hectare să încasezi o sută de mii de lei, bani care costă cât costau în 1999, când a fost introdus Codul Fiscal în Republica Moldova. Am avut un an agricol destul de bun și a fost timpul să ajustăm aceste impozite”.
Mihai Roșcovan, Președintele Business Consulting Institute: „Atunci când vorbim de această reformă aș vrea să menționez despre două aspecte care trebuie clarificate – descentralizarea competențelor și descentralizarea financiară. Dacă e să vorbim de prima, îmi aduc aminte, acum 10 ani în urmă, când am avut o dezbatere foarte participativă cu administrația centrală și cea locală și am discutat atunci toate modelele. Atunci vorbeam despre care model ar urma să fie ales pentru R. Moldova – descentralizare simetrică sau asimetrică a competențelor. Deci, trebuia să decidem cum să repartizăm competențele între administrațiile publice locale. Atunci, am ajuns la o concluzie univocă că trebuie să mergem pe modelul descentralizării simetrice, care este caracteristic[ majorității țărilor din Europa. Ulterior, pe acest consens, a fost elaborată Strategia națională de descentralizare, aprobată în 2012. A fost supusă dezbaterilor și s-a început implementarea. Iar, acum, după câțiva ani de implementare și mai mulți de neimplementare, vedem că se vine cu un alt concept – cel asimetric. Eu nu știu care sunt studiile care stau la bază acestei schimbări. Mai ales că cel de al doilea aspect legat descentralizarea financiară tot a stat la baza modelului ales anterior. Astfel, acum este greu de mers mai departe, până ce nu va fi găsit un consens în alegerea modelelor”.
Victor Giosan, Înalt Consilier UE în domeniul reformei administrației publice locale inclusiv descentralizarea și fuzionarea voluntară: „În acest moment, având în vedere experiența mea aici și cea europeană, pot spune că problema cea mai importantă pentru care procesul de descentralizare, administrativă sau fiscală, este problema capacității instituționale la nivel local, dar și la nivel național. Astăzi, sistemul de descentralizare fiscală și financiară din R. Moldova este foarte similar cu cel din multe țări membre ale UE. Dar, trebuie să recunoaștem că există două chestiuni foarte importante. Prima este nivelul de dezvoltare a Republicii Moldova și capacitatea fiscală în general a țării. Și, a doua este randamentul fiscal extrem de redus al taxelor și impozitelor locale. Astfel, ponderea impozitelor în bugetele locale din R. Moldova, în comparație cu alte state UE, este mult mai mică. Atunci, nu cred că putem în mod realist să ne imaginăm că bugetele naționale pot compensa această lipsă de capacitate locală. Evident că acum, în 2022, să vorbești, în plină criză energetică și al impactului unei creșteri semnificative a inflației, despre aceste lucruri este într-un fel nepotrivit, dar aceasta este realitatea. Marja de manevră la nivelul bugetului de stat, în condițiile unei presiuni uriașe de a acoperi subvențiile pe partea de energie, pentru a distribui fonduri autorităților locale este extrem de limitată”.
Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe Realitatea Live aici.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE, în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe.
