Atelier de lucru #BeTheChange: Perspectiva tinerilor cu privire la implementarea conceptului economiei circulare în Republica Moldova

1 decembrie 2021

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundația Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat marți, 30 noiembrie 2021, al șaselea eveniment din cadrul inițiativei „#BeTheChange: Schimbarea începe cu tine!”, dedicat conceptului economiei circulare pentru tinerii din Republica Moldova”.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Elena Bolocan, asistentă de proiect în cadrul IPRE, au vorbit despre care sunt obstacolele și soluțiile în implementarea inovațiilor verzi în Republica Moldova, ce eforturi depun autoritățilepublice în promovarea economiei circulare, dar și care este implicarea și așteptările tinerilor din Republica Moldova privind tranziția la o economie de tip circular.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Igor Șeremet, lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova: „Responsabilitatea extinsă a producătorului este o noutate pentru sistemul de drept al Republicii Moldova, prin care a intrat în funcție Legea privind deșeurile. Mai precis, vorbim despre articolul 12, care vine într-un limbaj sofisticat și încearcă să dea noțiunea, precum cine cade sub responsabilitatea extinsă a producătorului. Aici apar multe întrebări. Ce subînțelegem prin producător? La general, prin aceasta se subînțelege o simbioză cu principiul „producătorul plătește”, care se referă la cel care aduce pe piața R. Moldova anumite mărfuri, care le distribuie pe intern, și el urmează să suporte cheltuielile necesare pentru colectare, transportare, valorificare. În Lege este enumerat nomenclatorul mărfurilor care sunt aduse pe piață și distribuite consumatorilor, care, la rândul său, cei care le comercializează urmează să contribuie financiar la crearea unui sistem de gestionare a deșeurilor. Deci, este vorba, în primul rând, de echipamente electronice, baterii și acumulator, ambalajele. Din păcate, aici nu se regăsesc, spre exemplu, medicamentele și dispozitivele medical”.

Aurelia Bahnaru, Directoare Executivă, A.O. Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor: „Asociația pe care o reprezint a creat în 2019 o platformă online (e-circular.org), care ține de educație, economie și ecologie, deoarece toate sunt interconectate. Am început să certificăm în 2021 câteva cursuri în acest domeniu și am reușit să obținem certificarea cursului „Managementul deșeurilor”, iar acum suntem în lucru de certificare a cursului „Responsabil de mediu”. Chiar și atunci când există un cadru normativ național sau alte instrumente, atunci când nu există competențe, cunoștințe și resurse informaționale necesare ca să le aplici în practică, lucrurile mereu vor stagna. Un exemplu ar fi acea piață a deșeurilor despre care vorbim demult. Deci, un mecanism de responsabilitatea extinsă a producătorului, cu asumarea producătorului, cu contribuția de regândire a produselor și serviciilor pe piață, organizarea sistemelor de colectare, pot fi atinse doar atunci când există condiții, infrastructură și o piață pentru reciclare a deșeurilor. Deci, în contextul în care, noi la nivel național avem o rată de servicii de salubrizare în mediul rural doar de 18%, dar și probleme la nivel urban, vorbim despre niște blocaje în a eșua în implementarea mecanismului”.

Gabriela Capcelea, consultant principal, Serviciul politici în domeniul economiei circulare și instrumente economice, Ministerul Mediului: „Un aspect important constituie promovarea educației ce ține de economia circulară. În pofida eforturilor depuse până în prezent, Republica Moldova este încă departe de a avea o economie verde, iar societatea nu a prins rădăcini durabile privind cultura aprecierii și păstrării mediului înconjurător. Din aceste considerente, în planul de acțiuni ale Guvernului pentru 2021-2022, la capitolul protecția mediului au fost incluse măsuri ce țin de domenii prioritare. Aici putem vorbi despre elaborarea și aprobarea strategiei de mediu până în 2030, elaborarea și aprobarea proiectului de promovare a economiei verzi 2022-2027, precum și elaborarea și aprobarea programului național de gestionare a deșeurilor”.

Ina Coșeru, Vicepreşedintă, Comisia parlamentară „Comisia mediu și dezvoltare regională”, Parlamentul Republicii Moldova: „De 30 ani protecția mediului nu a fost o prioritate pentru Republica Moldova și, evident, că din această cauză am pierdut resursele naturale. Cineva s-a îmbogățit pe seama statului și nu le-a gestionat rațional. Iar protecția mediului asta și înseamnă: să folosești resursele naturale într-un mod eficient încât să nu poluezi mediul, să nu prejudiciezi calitatea mediului și să le ajungă tuturor care sunt acum în Republica Moldova, dar și generațiilor viitoare. Când vorbim de Economia Circulară în primul rând ne referim la gestionarea deșeurilor. În țară avem deja o lege care a fost adoptată în 2016, intrată în vigoare în 2017, Legea deșeurilor 209, care conține o nouă abordare privind gestionarea deșeurilor. Asta presupune că din 600 tone care sunt generate zilnic în mun. Chișinău, conform economiei circulare, noi trebuie să depozităm mai puțin de 10% din 600 tone de deșeuri, ori economia circulară în general ar însemna 0 deșeuri. Având această lege, aceasta presupune că noi trebuie să colectăm separat deșeurile. Pentru asta țara noastră a semnat deja Acordul de Împrumut cu Banca Europeană pentru Investiții în valoare de 100 mln euro”.

Vladislav Kaim, Consilier pentru tineret al Secretarului General al ONU privind schimbările climatice: „Eu cred că după mai mulți ani de comunicare, atât cu colegi din Moldova cât și din străinătate, nu cred că mai este nevoie de campanii de sensibilizare și înțelegere a problemelor de mediu anume în segmentul tinerilor. Mai mult este nevoie de programe concrete care ar demonstra că de fapt tinerii pot fi baza noilor lanțuri valorice create de EC aici in Moldova, pentru ca posibilitățile care sunt create de EC în ceea ce ține de antreprenoriat, sau noi locuri de muncă, aceste posibilități sunt concentrate în domeniul abilităților pe care mai mult le posedă oamenii în vârsta de până la 30-35 ani”.

Andrei Isac, coordonator Național EU4Environment: „Mă bucur foarte mult că în Republica Moldova deja suntem într-un proces unde sunt implicate și autoritățile publice centrale, și asociațiile obștești, și cercetătorii, care promovează acest mecanism de economie circulară. Cred că aceasta este deja un indicator foarte pozitiv. Cu cât mai multe persoane sunt implicate în promovarea acestui mecanism, cu cât mai multe opinii sunt, eu cred că noi vom putea să promovăm la toate nivelurile principiile economiei circulare.  În curând, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare, va fi dezvoltat Programul de Promovare a Economiei Verzi în Republica Moldova. Evident că acest program va include și principiile de promovare a Economiei Circulare, și noi sperăm ca procentul de achiziții publice durabile să fie majorat, pentru că acum ele sunt foarte limitate doar în domeniul produselor agricole ecologice de aprovizionare a grădinițelor și școlilor, și la domeniul ferestrelor eficiente energetic în cadrul instituțiilor publice care să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor”.

Alexandr Burdian, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, România: „Conform Evaluării naționale voluntare privind implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă, realizat in anul 2020, tinerii din Republica Moldova sunt de părere că în țara noastră există „insuficiența măsurilor și programelor locale sau naționale ce încurajează cultura de a fi eco, reciclare și reutilizare acolo unde este posibil, atât acasă, cât și în școală / colegiu”. Chiar dacă tinerii consideră că nu există anumite programe naționale, ei încearcă cumva să facă o schimbare în societatea Republicii Moldova prin implicarea civică activă prin voluntariat și asociere cu organizații de tineret”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe rlive.md aici.

Evenimentul este organizat de către stagiari și tinerii cercetători participanți în cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021 în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept