DEFINIREA „RĂZBOIULUI HIBRID”: O ABORDARE CONCEPTUALĂ

Autor: Dumitru Mînzărari, Expert aIPRE

Sumar Executiv

Dezvoltarea unui sistem de alertă timpurie pentru orice tip de amenințare necesită o bună înțelegere a amenințării în cauză, care include: semnalele acesteia, manifestările, instrumentele și domeniile-țintă, dar și impactul generat de către aceasta. Pentru a le identifica corect, trebuie să înțelegem dinamica și mecanismele războiului hibrid. Acesta este principalul scop al prezentei analize. Argumentul principal este că războiul hibrid țintește în mod specific populația (și elita politică), cu scopul de a influența percepțiile sale și, totodată, comportamentul acesteia.

Ulterior, această influență este exploatată cu scopul de a afecta, controla sau altera conducerea politică, ceea ce în consecință ar putea duce la schimbări în politicile interne și externe ale statului agresat. O agresiune hibridă permite actorului extern (agresorului) să devină, practic, un jucător intern în spațiul politic al statului-țintă, evitând detectarea și sancțiunile impuse de către legislația internațională pentru agresiunea interstatală.

Această agresiune este realizată prin transformarea sistemului informațional într-un nou domeniu operațional al războiului și este facilitată de lipsa frontierelor naționale în spațiile informațional și de comunicare, care astăzi sunt globale în esență. Prin dezvoltarea acestei noi înțelegeri a războiului hibrid – în calitate de fundamentul său logic – putem identifica mai multe părți și aspecte slabe a agresiunii interstatale de model hibrid.

Această Notă Analitică a fost publicată în cadrul proiectului „Elaborarea unui mecanism de alertă timpurie pentru contracararea amenințărilor hibride”, implementat cu suportul Oficiului Ambasadei Olandei în Republica Moldova. Opiniile exprimate în cadrul acestei Note Analitice aparțin autorului.