Republica Moldova între atragerea asistenței externe și comunicare strategică: un tangou fragil

Sumar executiv

Magnitudinea și costul suportului financiar extern sunt strâns legate de capacitatea elitelor politice ale Republicii Moldova de a face față provocărilor existente. Împrumuturile străine sunt percepute pozitiv în știrile de limbă engleză, consolidând imaginea Republicii Moldova la nivel international. Totuși, asistența financiară în Republica Moldova devine tot mai des obiectul politizării excesive și manipulărilor interne. Autoritățile naționale nu asigură transparența necesară pentru procesul de negocieri și nici o comunicare publică strategică despre valoarea și condițiile asistenței externe. Experiența pe termen lung a guvernelor Republicii Moldova în conducerea negocierilor cu ușile închise pentru obținerea sprijinului financiar a alimentat neîncrederea cetățenilor în autorități.

Necesitățile de finanțare, continuă să crească pe fonul repercusiunilor negative ale crizei COVID-19. Moldova ar trebui să atragă cel puțin 500 milioane USD pentru cheltuieli bugetare și cel puțin 650 milioane USD pentru investiții publice suplimentare în următorii 5 ani. Guvernul ar putea împrumuta cel puțin 330 de milioane USD de la FMI și 100 de milioane de euro de la UE pentru a finanța reforme structurale. Condiționalitățile legate de asistența financiară a UE sunt oportunități și argumente suplimentare în favoarea reformelor amânate de multă vreme. Orice criză este, de asemenea, o oportunitate de a accelera procesul de reformă și de a concentra eforturile guvernamentale pe prioritățile de modernizare. Împrumuturile bilaterale trebuie tratate cu atenție, însă alături de eurobonduri pot deveni instrumente-cheie pentru finanțarea investițiilor publice necesare. Cu toate acestea, implicarea societății civile în procesul de prioritizare a reformelor și proiectelor naționale rămâne o provocare. Prin urmare, transparența și consultările publice veritabile sunt elemente fundamentale pentru succesul atragerii asistenței financiare externe, luând în considerare contradicțiile politice existente.

Despre autori

Dumitru Vicol este analist de cercetare la o bancă americană din Londra care acoperă piețele financiare din Europa de Est Centrală și Africa, din 2017. Este membru al echipei care a fost votată numărul 1 în mai multe sondaje privind serviciile financiare. Dumitru a lucrat de asemenea cinci ani la marile bănci europene din Londra, Paris și Dubai. Obiectivul său principal este dezvoltarea strategiilor de investiții bazate pe analiza cantitativă, folosind tehnici econometrice și de învățare automată, a evoluțiilor monetare și fiscale, a schimburilor străine și a obligațiunilor guvernamentale. Dumitru a fost implicat în proiecte legate de advocacy și dezvoltarea instrumentelor financiare, cum ar fi crowdfunding și bonduri ale diasporei din Republica Moldova. Este absolvent al Școlii Economice din Londra, al Școlii Economice din Paris, al Sorbonei și al Academiei de Studii Economice din Moldova.

Dr. Vadim Pistrinciuc este Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS) și fostul bursier al Fundației Konrad-Adenauer-Stiftung cu sediul în biroul berlinez al ECFR. El a fost membru al parlamentului în Moldova în perioada 2014 – 2019. A ocupat funcția de viceministru al muncii și protecției sociale între 2009 și 2011 și a fost consilier politic principal al premierului între 2011 și 2013. Înainte de 2011, Vadim a fost expert, manager de proiect și consultant pentru proiecte în cadrul organizațiilor internaționale (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, UNICEF și Organizația Internațională pentru Migrație) în domeniile drepturilor omului, reformelor administrației publice, anticorupție, și dezvoltare socială. Este doctor în sociologie de la Universitatea de Stat din Moldova.

Această Notă Analitică a fost elaborată în cadrul proiectului „Poduri de Legătură cu UE: Securizarea procesului de europenizare al Republicii Moldova”, implementat de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) cu suportul Fundației Soros-Moldova. Opiniile prezentate în această publicație aparțin autorilor și nu reprezintă poziția Fundației Soros-Moldova.