Cum Uniunea Europeană ajută R.Moldova? /// Radio Fance International

De la bun început să spunem că, Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare al R.Moldova. Recent, Comisia Europeană a identificat și reorientat peste 87 milioane de euro pentru necesitățile imediate ale Republicii Moldova și gestionarea consecințelor provocate de coronavirus. Până în vara anului viitor, vor fi disponibile 100 mln de euro din asistența macrofinanciară de urgență Omnibus, adițional la celelalte 70 mln euro din cadrul asociației macro-financiare agreate în  noiembrie 2017, care mai pot fi valorificate în anumite condiții.

Republica Moldova, de asemenea, va putea beneficia și din cele 963 milioane euro, fonduri UE alocate în comun cu BEI și BERD pentru toate țările Parteneriatului Estic. În plus, acest suport este completat de asistența de urgență din partea statelor membre al UE și non-UE, oferită prin intermediul Mecanismului european de protecție civilă sau direct la nivel bilateral. Aici se înscrie recenta decizie a  Guvernului României privind sprijinul de 3,5 mln de euro oferit Republicii Moldova.

”Iată și răspunsul la întrebarea ironică a președintelui Igor Dodon, pasată de un oarecare „Petrică Cercel” în cadrul unei ediții recente a vlog-ului săptămânal – Unde-s banii”. ”Este regretabil că președintele apelează la practici de „trolling” nediplomatic și provocator la adresa Uniunii Europene, atunci când ar trebui de fapt să ceară Guvernului și Parlamentului să pună în aplicare reforme sistemice pentru a consolida statul de drept, întări instituțiile democratice și a dezvolta economia. Toate acestea, inclusiv pentru a valorifica, până în vara anului viitor, toate cele 170 milioane euro din asistență macrofinanciară UE. Mai mult, Guvernul, Parlamentul și Președintele Republicii Moldova trebuie să țină cont că Uniunea Europeană nu va renunța la principiul condiționalității stricte. Prin urmare, complementar la condițiile tehnice vor fi păstrate cerințele generale ce țin de statul de drept, funcționarea instituțiilor democratice și drepturile omului”, susține Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău.

Totodată, expertul moldovean este de părere că președintele Republicii Moldova trebuie să renunțe la retorica provocatoare la adresa UE, precum și la acțiunile care afectează funcționarea instituțiilor democratice și statul de drept în Republica Moldova. ”Această abordare complică condițiile ca Republica Moldova să poată accesa plenar suportul UE”.

În ultimii 10 ani, potrivit platformei de gestionare a asistenței externe a Guvernului Republicii Moldova, Uniunea Europeană, împreună cu statele sale membre, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au oferit Republicii Moldova aproape 2 mlrd de euro. Fondurile sunt alocate în cadrul programelor de asistență tehnică, programe de suport direct bugetar, asistență macrofinanciară și alte tipuri de împrumuturi preferințiale. Mai mult de jumătate din această asistență este ajutor nerambursabil.

Totodată, potrivit platformei www.EU4Moldova.md, țara noastră beneficiază de cea mai mare asistență europeană pe cap de locuitor, în comparație cu alte state din vecinătatea UE. Suportul este orientat pentru dezvoltarea economică durabilă, consolidarea statului de drept, dezvoltarea comunităților locale, realizarea Acordului de Asociere cu UE și a obiectivelor Parteneriatului Estic. ”Din cauza mai multor derapaje din ultimii ani și nerespectarea angajamentelor asumate față de UE, o parte importantă din asistență a fost ratată, iar cealaltă redirecționată de la Guvern spre susținerea directă a altor actori ai societății, în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), comunităților și autorităților locale, dezvoltarea societății civile și mass-mediei libere”.

Autorul studiului vine și cum mai multe recomandări pentru autoritățile de la Chișinău și instituțiile UE pentru ca Republica Moldova să poată valorifica plenar și în beneficiul cetățenilor asistența europeană. Iată câteva dintre acestea: ”Guvernul și Parlamentul să întreprindă acțiunile necesare pentru finalizarea condițiilor și cerințelor generale pentru accesarea celei de-a 2-a tranșe de 30 milioane euro prevăzută de asistența macrofinanciară curentă. Autoritățile să reconfirme angajamentul politic și să întreprindă acțiunile necesare pentru realizarea tuturor condițiilor rămase pentru accesarea celor 40 milioane euro din cea de-a treia tranșă AMF 2017, chiar dacă riscă să nu le valorifice până la sfârșitul lunii iunie 2020. Ministerul Finanțelor în calitate de coordonator al asistenței externe în comun cu Delegația UE în Republica Moldova să urgenteze prioritizarea necesităților și alocărilor exacte pe domenii de intervenție pentru valorificarea celor peste 87 milioane euro din fondurile relocate de Comisia Europeană”.

Recent, șeful statului, Igor Dodon a acuzat Uniunea Europeană că vine doar cu ”declarații frumoase și promisiuni”, în timp ce Rusia și China ajută cu adevărat R.Moldova, în contextul crizei provocate de coronavirus. Ba mai mult, Dodon a lăsat să se înțeleagă că cele 87 mln de euro, anunțate de UE în contextul crizei, ”ar fi destinați pentru diferite programe care se dau la ONG-uri, la diferiți experți care vin să lucreze în Republica Moldova”. Același mesaj a fost promovat de mai multe deputați socialiști, dar și de instituțiile media, afiliate lui Dodon și PSRM.

”Aceste acțiuni se pot înscrie ușor în activitățile de dezinformare, promovate de sursele media pro-Kremlin și deconspirate deja în mai multe rânduri în Republica Moldova de Portalul StopFals.md și alte inițiative anti-propagandă, dar și în Uniunea Europeană. Obiectivul urmărit este de fapt punerea în lumină negativă a ajutorului UE, în antiteză cu cel oferit de Rusia și China. O altă țintă ar fi discreditarea imaginii organizațiilor societății civile și mass-mediei independente, care în ultimii ani au devenit tot mai activi în responsabilizarea decidenților politici din țara noastră. În plus, se mai ratează ceva și anume unul din narativele principale ale președintelui privind politica externă echilibrată, care astăzi devine de-a dreptul debusolată. Or, nu este clar ce fel de echilibru se construiește prin șantajul cancelariilor europene cu accesarea creditelor suverane necondiționate din partea Federației Ruse, în același timp fiind ridiculizată asistența continuă și consecventă din partea UE, care rămâne a fi importantă și acum în perioada crizei pandemice”, conchide Iulian Groza, directorul executiv IPRE.