Dialoguri Europene: cum asigurăm condiții optime de vot pentru cetățenii moldoveni din diasporă în perspectiva alegerilor prezidențiale din acest an?

Intervențiile de politici necesare pentru a asigura condiții optime de vot pentru cetățenii moldoveni din diasporă în cadrul alegerilor prezidențiale planificate pentru toamnă au fost discutate în cadrul unei mese rotunde organizate, joi, 27 februarie 2020, de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer.

Evenimentul a oferit o platformă de discuții privind cadrul normativ în vigoare, prevederile legislative care se referă la organizarea alegerilor prezidențiale în afara țării și posibilele îmbunătățiri ale legislației electorale, pornind de la bunele practici și experiența recentă a României.

În deschiderea discuțiilor Dorin Cimil, Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a menționat: „Diaspora reprezintă cel mai numeros grup țintă al CEC, atunci când vorbim despre asigurarea drepturilor electorale. Este un segment de cetățeni care este cel mai subreprezentat. Ținând cont de viitoarele alegeri prezidențiale din acest an, dar și lărgirea competențelor CEC cu privire la organizarea votului în afara țării, deja în acest moment am organizat o serie de ședințe de lucru cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și Biroului Relații cu Diaspora. Vom constitui un grup interinstituțional pentru a planifica buna funcționare a acestor alegeri. Înțelegem că schimbările care au fost făcute anul trecut după analiza lacunelor din cadrul alegerilor din 2016, cum ar fi oferirea drepturilor cetățenilor să voteze în baza pașaportului expirat, nu sunt suficiente. De aceea sper, că în cadrul discuțiilor de astăzi vom avea mai multe propuneri constructive pentru scrutinul care va avea loc”.

La rândul său, Sorin Ioniță, Expert în reforma administrației publice, dezvoltare și politici locale, Expert-Forum (România), a venit cu o analiză a proceselor electorale și posibilitățile oferite cetățenilor români din diasporă. „În cadrul analizelor făcute în baza experiențelor altor stat am ajuns la unele teme de dezbateri pentru România. De exemplu, înregistrarea prealabilă a alegătorilor este nefezabilă, pentru că cetățenii nu au încredere în instituții. Pe de altă parte, votul la distanța este o opțiune bună, dar prin poștă și nu e-voting. De exemplu, în alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut a contat destul de mult acest sistem și am avut peste 40 de mii de voturi prin corespondență. Dar și acesta nu a fost decisiv. A contat cel mai mult extinderea duratei votului de la 1 zi la 3 zile pentru cetățenii din diasporă. A fost o experiență bună și cred că poate fi preluată și de Republica Moldova”, a menționat expertul.

Pavel Postică, Director de Programe, Promo-Lex, s-a referit la analiza lacunelor electorale din ultimii ani de la Chișinău, a menționat un top al problemelor identificate în procesul alegerilor precedente: „Eu cred că atunci când discutăm despre votul în diasporă noi, cei implicați, trebuie să înțelegem că sunt niște principii. Unul – corectitudine în abordări. Doi – transparență. Atunci când luăm anumite decizii trebuie să explicăm care au fost temeiurile acestor decizii. Trei – realism. Trebuie să știm unde și ce putem face. Patru – potențialul financiar. Vrem noi sau nu, inclusiv când planificăm banii pentru deschiderea secțiilor de votare care vor funcționa o zi sau două, trebuie să luăm în calcul acest aspect. Și, cinci – prioritizare. Trebuie din timp să analizăm și să decidem ce putem face. Atunci când noi ne vom ține de aceste cinci principii, noi vom fi înțeleși corect de cetățenii noștri din diasporă.”

Veronica Mihailov-Moraru, Avocat: „Cred că trebuie să pornim de la premisa că nu pot fi acceptate nici un fel de careva practici de îngrădire a accesului diasporei la vot, reieșind din specificul R. Moldova, când noi avem un număr de cetățeni în diasporă foarte activi. În 2016 a fost o premieră când un număr mare de cetățeni din diasporă s-au prezentat la vot și în cele 18 secții de votare mai mulți cetățeni nu au reușit să voteze, din cauză că buletinele au fost epuizate. Astfel, peste 4000 de cetățeni au depus contestații că li s-a încălcat dreptul la vot, iar peste 134 s-au adresat în instanța de judecată. Astfel, una din recomandările noastre este ca în viitorul scrutin electoral autoritățile să conlucreze mai strâns cu Asociațiile din diasporă pentru a depăși aceste probleme și deschiderea a cât mai multe secții de votare în diasporă”.

Igor Boțan, Director Executiv, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”: „În acest an se vor împlini 10 ani de când cetățenii noștri plecați pot vota în secțiile de votare aflate în afara misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare. Noi avem aproape o treime din cetățenii activi care sunt plecați și care susțin R. Moldova transferând peste 1 mlrd de dolari anual. Acesta a fost argumentul adus cu 10 ani în urmă și noi am făcut o adresare către partenerii internaționali să ne susțină în acest proces. Una dintre propuneri la ora actuală ar fi ca cetățenilor din diasporă să nu le fie doar scris numele pe lista suplimentară, dar și domicilierea, pentru ca CEC să știe exact din ce areal se adună concetățenii noștri. Aceste date pot fi analizate și lucrurile pot fi aranjate de așa manieră încât diaspora să fie receptivă la îmbunătățirile pe care le fac organele electorale, autoritățile și societatea civilă, astfel ca să avem un vot masiv”.

Totodată, în cadrul evenimentului, Mihai Mogîldea, lider de echipă a Pogramului Europenizare IPRE, a prezentat un Document de discuții privind ultimele evoluții legate de procesul de vot în diasporă, precum și recomandările de îmbunătățire a acestui proces, ce ar trebui să fie implementate până la alegerile prezidențiale din toamna acestui an. Documentul poate fi accesat aici.

La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice, partidelor politice, experți independenți din societatea civilă și mass-media, precum și reprezentanți ai misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale din Republica Moldova.

Pentru mai multe detalii priviți în reluare transmisiunea video de la eveniment aici.

Reamintim că evenimentul a fost organizat în cadrul formatului de discuții publice realizate în cadrul proiectului IPRE „Dialoguri Europene”, realizat în cooperare și cu suportul Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.