(VIDEO) Cum rezolvăm problema deșeurilor solide din municipiul Chișinău?

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a realizat cel de al doisprezecelea film informativ #pentruChisinau, în care vine cu recomandări privind gestionarea deșeurilor solide în municipiul Chișinău.

Filmul a fost realizat în baza analizei de politici publice, prezentată în cadrul audierii publice din 6 decembrie 2019 și care se expune asupra situației privind soluțile pentru gestionarea  deșeurilor solide din mun. Chișinău.

Potrivit analizei IPRE, în municipiul Chișinău se aruncă zilnic 6 mii tone de deșeuri, ceea ce ar fi 2,2 milioane tone într-un an. Dintre acestea 60% sunt de origine organică și 40% de origine neorganică. Pentru a putea recicla gunoiul, fiecare ar urma să trieze gunoiul chiar din casă și costă 2 minute pe zi. Rezultatul final este că deșeurile organice pot fi folosite pentru a produce compost, iar sticla, plasticul și metalul pot fi reutilizate în circuitul economic, în special prin aplicarea depozitului la cumpărare, dar și a exclude plasticul, în special cel de densitate mică din care se produc pungile de unică folosință. Putem trece în schimb la pungi din textile. În timp sunt mai puțin costisitoare decât pungile de unică folosință.

„Anual în Moldova este importate sticlă, plastic și hârtie în valoare de peste 7 miliarde lei. O bună parte din aceste bunuri ajung la groapa de gunoi în loc să fie reciclate. Cum putem valorifica acest avantaj economic? Începem reciclarea deșeurilor solide și prelucrarea lor. Autoritățile municipale pot începe de la ei pentru a da un exemplu: reciclarea în 6 categorii – deșeuri organice, sticlă, plastic, metal, hârtie și restul, care nu se încadrează în primele cinci. Deșeurile din electrocasnice se reciclează și ele separat. Cu cât mai multe deșeuri sunt triate și depozitate, cu atât mai rentabil este colectarea și prelucrarea lor. Iar rezultatul final poate fi mobilier urban, urne, drumuri din plastic reciclat, spații verzi îmbogățite cu compost, impact energetic mai redus la producerea sticlei și altor ambalaje și de zece ori mai puține deșeuri generate de municipiu”, susține Iulian Rusu, Director adjunct IPRE.

În contextul analizei efectuate, expertul IPRE a propus următoarele măsuri de intervenție:

1. Acțiuni de ordin legislativ
   • Mecanismul actual de restricționare a circulației/utilizării pungilor de plastic de unică folosință necesită completări cu prevederi în Codul Contravențional, care să sancționeze comercializarea/utilizarea pungilor de plastic de unică folosință. Este esențială revenirea la prevederile articolului 273 din Codul Contravențional, pentru a putea aplica eficient restricțiile din articolul 201 din Legea privind comerțul interior.
   • Urmare a unei analize de impact, stabilirea unor taxe suplimentare descurajatoare pentru consumul de produse care au un impact negativ sporit asupra mediului și pentru care sunt necesare eforturi importante pentru a fi reciclate, sau care nu pot fi în general supuse proceselor de reciclare.
   • Aprobarea la nivelul municipiului Chișinău a reglementărilor privind modul de reciclare a deșeurilor menajere cu pilotarea inițială și ulterior extinderea acestora pentru întreg municipiul Chișinău.
   • Înzestrarea reprezentanților administrației publice locale cu competențe de constatare a încălcărilor prevederilor articolului 154 din Codul Contravențional, inclusiv a încălcării modului de reciclare a deșeurilor menajere.
   • După etapa de pilotare, completarea Legii privind comerțul interior și Legea privind protecția consumatorului cu cerințe obligatorii de aplicare și afișare a sumei depozitului pentru ambalaje din sticlă, metal și plastic, cu opțiunea de a compensa acest depozit prin returnarea ambalajelor în schimbul unei achiziții de la producători/distribuitori/comercianți.

2. Acțiuni de ordin administrativ

• Dotarea I.M. Regia Autosalubritate cu echipament de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor menajere, în baza categoriilor de deșeuri stabilite în reglementările aprobate de administrația municipiului.
• Negocierea și încheierea contractelor de furnizare de ambalaje reciclabile către antreprenori din Republica Moldova.
• Instalarea în regim de pilotare a containerelor de compostare pentru a valorifica deșeurile organice în perimetrul blocurilor locative și cu implicarea AGSV. Extinderea graduală a mecanismului de compostare cu implicarea ACC-urilor, CCL-urilor, APLP-urilor și AGSV.
• Revizuirea prețurilor pentru serviciile de evacuare a deșeurilor menajere pentru blocurile care au implementat mecanismul de triere a deșeurilor menajere.
• Negocierea cu rețelele de magazine a pilotării unui mecanism de returnare a ambalajelor din sticlă, metal și plastic, cu stabilirea prețului diferențiat pentru produs și a depozitului pentru ambalajul achiziționat.
• Implementarea unui program de informare, inițial pentru blocurile locative incluse în exercițiul de testare, iar ulterior pentru restul blocurilor locative și gospodăriilor private, cu privire la modul de triere și depozitare a deșeurilor menajere după cele 6 categorii de deșeuri menajere, precum și pentru deșeurile potențial periculoase (electrocasnice, acumulatoare, baterii, becuri etc.).
• Pilotarea și ulterior extinderea mecanismului de triere în instituțiile publice finanțate din bugetul municipal, inclusiv în grădinițe, școli, spații de agrement, în cadrul evenimentelor publice, instituții și întreprinderi din subordinea municipiului Chișinău.
• Pilotarea soluției de construcție a drumurilor din deșeuri menajere din plastic.

Reamintim că filmele sunt realizate în cadrul Proiectului „Audieri publice pentru Chișinău 2.0”, implementat de IPRE cu susținerea Fundației pentru o Societate Deschisă (FOSI). Până la sfârșitul anului 2019, IPRE a formulat 12 propuneri de politici publice în domeniul serviciilor publice, transportului public și reformei administrației publice din mun. Chișinău. Activitățile sunt realizate în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău, PRIMĂRIAMEA și Privesc.eu, precum și un grup de experți independenți din cadrul societății civile.