EU Debates Café la Cahul: Cum asigurăm ireversibilitatea cursului european la 5 ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană

Importanța Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova pentru regiuni, cooperarea în vederea implementării reformei administrației publice, precum și suportul UE în realizarea proiectelor pe industrie, transport, turism și agricultură în regiunea de sud a Republicii Moldova au fost principalele subiecte pe agenda cafenelei de discuții desfășurate la Cahul. Evenimentul a fost organizat pe 29 iulie a.c. de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea fundației Hanns Seidel și în parteneriat cu Asociația Ecou (or. Cahul).

La eveniment au participat experți străini și regionali, reprezentanți ai instituțiilor publice,  societății civile și mediului academic, jurnaliști, cetățeni, fiind moderat de Vitalie Ponomariov, Lector superior, Catedra de Istorie și Științe Sociale, Universitatea de Stat “Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

În deschiderea evenimentului, cu un cuvânt de salut a venit Iulian Groza, directorul executiv IPRE și Violeta Avram, coordonator de proiecte al Fundației Hanns Seidel din Republica Moldova, care au vorbit despre activitățile și scopurile proiectului.

Vlad Cuc, Șeful Secției Cooperare Politică cu Uniunea Europeană de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a spus: „Este important ca în acest an să facem primele totaluri de la 5 ani de la semnarea Acordului și a regimului liberalizat de vize cu UE. Sunt două lucruri paralele, dar care au avut un impact major asupra europenizării R. Moldova. Și, este important că discutăm despre aceasta la Cahul, nu doar la Chișinău, pentru că una din priorități este de a face acest puls al integrării europene mai resimțit în regiune. Atunci când vorbim despre implementare, realizări și nerealizări, ține de câțiva factori care au avut loc în acești ani. Un factor este cel electoral, deoarece noi în acești ani am avut cel puțin, un an, consumat pe procese politice, perioadă care nu a fost atât de activă. Un alt factor a fost reforma administrației publice, lucru necesar, dar care a produs o anumită încetinire a procesului de implementare. La fel și relația cu UE. Pulsul acestei relații a servit ca un factor motivant sau demotivant în procesul de realizare a parcursului european”.

La eveniment a participant un invitat special Leonid Litra, Analist Senior, Centrul Noua Europă (NEC), Kiev, care s-a referit la aspectele legate la implementarea Acordului de Asociere UE-RM din perspectiva societății civile, realizări și probleme în procesul de implementare.

„Reformarea justiției, nu doar la nivel de elaborare a actelor legislative, dar și la implementarea acestora, este punctul de bază a agendei RM-UE. De exemplu, eu am citit raportul autorităților moldovenești, unde la capitolul justiție se declară că au fost implementate 75% din acțiunile planificate. Eu cred în aceste date, doar că senzația nu e aceiași. Deci, avem în raport scris un anumit procent de implementare, dar e foarte greu să simți anumite reforme în viața cotidiană. De aceea, de multe ori efectele anumitor reforme vin cu întârziere. În același timp eu cred că Acordul de Asociere este implementat destul de dinamic pe sectorul de comerț cu UE și mai puțin pe sectoare care implică o anumită sensibilitate politică, cum ar fi cel al combaterii corupției, unde avem instituții, dar simțim că acestea nu sunt atât de eficiente cum am vrea. Ca să fac o comparație cu Ucraina. Senzația mea este că până în acest moment Ucraina a fost mai dinamică în implementarea Acordului cu UE, iar autoritățile moldovenești, chiar dacă au avut un start mai bun, trebuie să recupereze restanțele pe care le are ”, a declarat Leonid Litra.

La rândul său, Nicolae Dandiș, Primarul municipiului Cahul, a spus: „Cei care vorbesc despre realizări și probleme trebuie să aibă două grile: una în care se regăsesc statistici și a doua în care trebuie să vorbească despre funcționalitate, care este foarte greu de măsurat. De ce spun aceasta? Deoarece la capitolul statistică, la acte normative, este ușor de făcut această analiză. Ce ține de impact regional și asistența macro-financiară pe regiuni. Aici avem patru componente de dezvoltare regională: infrastructură, dezvoltare economică, educație și buna guvernare. De exemplu, Cahulul este selectat pentru a fi creat un centru de inovații și dezvoltare, de șapte milioane euro. Nu mai vorbesc de alte proiecte, cum ar fi cel de 23,5 mln de euro pentru apă și canalizare din partea Germaniei, precum și 11 mln euro din partea UE. Dacă e sumăm, atunci avem peste 50 mln euro doar pentru Cahul”.

Mihai Mogîldea, Expert Asociat IPRE, s-a referit la impactul Acordului de Asociere pentru cetățenii Republicii Moldova la nivel național, menționând: „În această perioadă avem posibilitate de dinamizare a relații cu UE, care s-a aflat într-o stare descendentă, în special în ultimul an. Această fereastră de oportunitate vine datorită numirii unui nou guvern, în momentul unei crize politice. Astfel, în această lună s-a reușit practic să fie deblocată prima tranșă din asistența macro-financiară de 100 de milioane de euro. În acest context este binevenită discuția despre Acordul de Asociere, deoarece ne putem seta anumite obiective pentru perioada următoare, care să ducă la niște rezultate vizibile. Problema e că la etapa actuală, noi avem nevoie de rezultate care să relanseze cumva încrederea partenerilor europeni în acțiunile guvernului de la Chișinău și, totodată, aceste rezultate vor fi analizate de către o nouă conducere a UE”.

Pentru mai multe detalii puteți urmări înregistrarea video a evenimentului aici.

Următorul eveniment în cadrul proiectului „EU Debates Café” va avea loc în luna septembrie curent. Pentru detalii despre acesta, dar și alte evenimente, urmăriți pagina www.ipre.md și pagina de Facebook IPRE.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: „Advancing the Knowledge and Expertise about EU’s Institutions and Policies in Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare.