Republica Moldova trebuie să își formuleze noi obiective ambițioase în cadrul Parteneriatului Estica /// Newsletter APE

11 June 2019

Chiar dacă Republica Moldova nu traversează cea mai fericită perioadă în materie de dialog cu Uniunea Europeană, impactul benefic pe care l-a avut asupra țării noastre Parteneriatul Estic nu poate fi contestat de nimeni. În același timp, destul de multe sunt și șansele ratate – majoritatea, ca urmare a disensiunilor politice interne. Despre ce s-a reușit și ce nu s-a reușit în acești zece ani e și documentul de discuții elaborat de Iulian Groza și Iulian Rusu, experți IPRE, și care a fost făcut public acum câteva săptămâni. Pornind de la acesta, am trecut încă o dată în revistă rezultatele obținute de Republica Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, precum și eșecurile în procesul de integrare europeană a țării. Iar pe final, am încercat să găsim răspunsul la întrebarea „Ce-i de făcut?”, în domenii specifice, pentru a continua procesul de transformare a societății, a valorifica avantajele cadrului de cooperare cu UE și a consolida calea de integrare europeană a țării și după anul 2020.

Realizări și provocări

Un cadru de dialog și cooperare revizuit și consolidat. Uniunea Europeană și Republica Moldova au inițiat în 2010 și au finalizat în 2013 negocierea unui nou acord de cooperare – Acordul de Asociere (AA). Deși, inițial, discuțiile se purtau pe domeniile ce nu includeau și o zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC), în procesul de negocieri, prin angajamente interne, s-a reușit includerea ZLSAC în AA, fapt ce a multiplicat semnificativ șansele de realizare ulterioară a AA. Astfel, Republica Moldova a reușit să ajungă la un nou document de cooperare cu UE, care include multiple sectoare, dar și o serie de angajamente importante, care presupun o sarcină de implementare sporită.

 

Liberalizarea regimului de vize cu UE.

În paralel cu eforturile de negociere a AA, Bruxellesul și Chișinăul au continuat eforturile de liberalizare a regimului de vize, care au culminat la 28 aprilie 2014 cu anularea regimului de vize cu UE. Pentru aceasta, instituțional, Republica Moldova a trecut printr-o serie de transformări interne importante, cum ar fi profesionalizarea serviciului de grăniceri și transformarea lui în Poliția de Frontieră, crearea Consiliului pentru Egalitate, a Biroului Migrație și Azil, a Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De asemenea, s-a purces la restructurarea internă a altor instituții, responsabile de domeniul azilului, implementarea acordurilor de readmisie, gestionarea integrată a frontierei, combaterea șederii ilegale a străinilor, protecția drepturilor fundamentale, lupta cu crima organizată, inclusiv cu traficul de ființe umane, precum și îmbunătățirea proceselor de eliberare a actelor de identitate, purtătoare de date biometrice. Efectul de amplificare principal al anulării regimului de vize cu UE este intensificarea contactelor personale, dar și a celor profesionale și de afaceri, atât de necesare pentru a putea iniția sau a consolida parteneriate între cetățenii Republicii Moldova și cei ai statelor UE. Cantitativ, peste 1,5 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova au călătorit în Europa de la abolirea, în aprilie 2014, a regimului de vize cu UE.

Un comerț consolidat și în continuă creștere cu UE. De la aplicarea provizorie a AA și până în prezent structura comerțului cu UE a înregistrat o continuă creștere, precum și diversificare a categoriilor de produse exportate. Produsele care nu au necesitat eforturi adiționale de corespundere a calității, testare de laborator și alte proceduri ce ar permite exporturile, au fost valorificate în cantități semnificative. În contextul închiderii pieței Federației Ruse pentru produsele agricole moldovenești, accesul pe piața UE a reușit să compenseze pierderile cauzate de deciziile, pe alocuri nefondate, ale autorităților ruse de a interzice importul de produse din Republica Moldova. Astfel, de la aplicarea provizorie a AA – în special, a părții ZLSAC -, comerțul cu UE a crescut de la 53,26% în anul 2014 la 68,79% în 2018. În același timp, exporturile în Rusia au înregistrat o scădere dramatică de la 18,11% în anul 2014 la 8,08% în 2018.

Comerțul cu UE a înregistrat și o diversificare importantă, pe care Republica Moldova nu a avut-o înainte de anul 2014, și anume, exportul de mașini și de echipamente pentru transport, care a crescut la 29,22% din totalul exporturilor în UE și l-ea devansat pe cele de produse alimentare. Oportunitățile de export tot mai atractive către piața UE au condus și la schimbări de politici publice în domeniul calității produselor și la aprobarea unor standarde noi de calitate, în cadrul legislativ național fiind transpuse mai multe reglementări UE.

 

Principalele rateuri: clasa politică, justiția și comerțul

Perspectiva europeană nu a fost recunoscută deocamdată. Deși PaE nu garanta oferea unei perspective europene clare, totuși, așteptarea Republicii Moldova era că valorificarea oportunităților de asociere politică și integrare economică va apropia țara de momentul în care UE îi va recunoaște perspectiva de aderare. Întrucât, teoretic, prevederile art. 49 din Tratatul privind UE pot fi întrunite de orice stat care se află pe continentul european, concentrarea pe reforme care să asigure corespunderea cu valorile UE ar fi oferit oportunitatea necesară. Însă nici cadrul de cooperare consolidat oferit de AA, nici deschiderea fără precedent a UE și a statelor-membre UE pentru a susține agenda de reforme a țării noastre nu au fost suficiente pentru a asigura transpunerea în practică a schimbările necesare. Dimpotrivă, în timp ce Guvernul negocia AA și depunea efort pentru a implementa Planul de Acțiuni privind liberalizarea regimului de vize, în culisele vieții politice aveau loc procese („laundromatul rusesc”, frauda bancară), care nu aveau nimic în comun cu valorile pe care UE le promovează.

Deși au fost inițiate acțiuni de urmărire penală, sistemul justiției a arătat că justiția selectivă este o realitate în Republica Moldova. Anularea alegerilor noi din mun. Chișinău, în iulie 2018, dar și nerealizarea condiționalității politice legate de sistemul mixt de vot aprobat de Parlament în 2017 au compromis și mai mult imaginea țării, fapt ce a redus și mai mult din șansele unei perspective europene. Astăzi, Republica Moldova este poate chiar mai departe de realizarea acestui obiectiv, decât era acum zece ani, când a fost lansat Parteneriatul Estic.

Transformarea în democrație și supremația legii rămân doar un deziderat. Partea AA ce ține de valorile UE, esențiale pentru a putea aplica pentru calitatea de stat-membru al UE, precum democrația și supremația legii, în mare parte nu s-au materializat în Republica Moldova. Existența legislației și a instituțiilor nu a asigurat de fapt reprezentarea democratică și aplicarea dezinteresată a legii, în schimb prevalând conflictele de interese, influențarea procesului de luare a deciziilor, coruperea și șantajul politic, și controlul asupra structurilor de forță.

Actorii ce asigură promovarea agendei de reforme în societate nu au fost supuși controlului de integritate, partidele politice fiind privite ca structuri autonome, fără un instrument de prevenire, care să nu le permită persoanelor compromise sau fără integritate să obțină putere de decizie în aceste formațiuni. După 2009, fenomenul „preluării” partidelor politice a fost foarte vizibil, rolul predominant jucându-l actori netransparenți, cu un trecut dubios și cu agende ascunse, care însă au reușit să ajungă în structuri ale Parlamentului și ale Guvernului. Fără o revizuire a modului de funcționare a partidelor politice, care ține mai ales de integritatea liderilor și de finanțare, derapajele de la democrație nu vor înceta.

La fel, deși Republica Moldova s-a angajat încă din 2011 să reformeze sectorul justiției, acesta rămâne în mare parte disfuncțional, iar controlul politic asupra puterii judecătorești nu a fost cedat. Domeniul justiției a fost supus unui număr semnificativ de ajustări, care însă nu au țintit sursa problemelor, ci mai degrabă unele consecințe. În același timp, sectorul justiției a devenit tot mai neatractiv, în contextul cerințelor tot mai mari față de profesioniștii din domeniu, dar și aplicării selective a regulilor de joc și utilizării presiunilor politice asupra lui. Anexa nepublicată a Acordului de constituire a primei majorități Parlamentare, în anul 2009, prin care erau distribuite funcții în sistemul organelor procuraturii și ale justiției, arată cât de obscură e percepția politicului față de independența justiției. Elemente primordiale ale independenței justiției, precum modul de numire și de promovare a judecătorilor, modul de formare și de activitate al Consiliului Superior al Procurorilor, dar și, mai nou, modul în care se produce verificarea integrității persoanelor ce dețin funcții de demnitate publică, nu au fost îmbunătățite. După aproape zece ani de la aprobarea Strategiei de reformare a sectorului justiției, starea de lucruri fie nu s-a schimbat, fie s-a înrăutățit.

Potențialul ZLSAC nu a fost valorificat pe deplin.Deși cifrele arată că nivelul comerțului cu UE este în continuă creștere, modul în care beneficiile acestuia au fost redistribuite între cetățenii Republicii Moldova nu este echitabil. În speță, beneficiile au fost valorificate de întreprinderile mari, iar IMM-urile au avut o pondere foarte scăzută în structura comerțului cu UE. Astfel, elementul de transformare pe care îl poate oferi ZLSAC cetățenilor nu a fost valorificat în mare parte, întrucât bunăstarea lor nu a fost semnificativ consolidată în urma comerțului extins cu UE. În plus, dacă analizăm structura de produse exportate, observăm preponderent bunuri care nu necesită un efort sporit de procesare, ceea ce indică asupra gradului scăzut de competitivitate al exporturilor din țara noastră. Chiar și în cazul categoriei de mașini și echipamente, care a înregistrat o creștere semnificativă, modelul de business al exportatorilor presupune un procent ridicat de import pentru produsele care, după procesare, sunt exportate. Un astfel de model de afaceri va ajunge în curând la apogeul său, iar pentru a asigura creșterea continuă a exporturilor în UE sunt necesare alte domenii.

Recomandări pentru un proces real de transformare

Cadrul de cooperare și prioritățile agendei interne de reformare necesită o restructurare și o refocusare importantă pentru a putea oferi în continuare o perspectivă reală procesului de transformare din Republica Moldova.

Condiționalități UE mai bine ajustate.Condiționarea continuă a sprijinului UE de realizarea unor acțiuni care mențin calea de europenizare și de transformare ireversibilă a societății este necesară pentru a le oferi cetățenilor țării un cadru adecvat de dezvoltare și de bunăstare. Pentru a putea formula condiționalități eficiente, structura internă de luare a deciziilor și modul de funcționare a actorilor cu putere de veto trebuie analizate mai detaliat, iar locurile vulnerabile să fie considerate potențiale condiționalități sau chiar acțiuni unilaterale din partea UE. Printre instrumentele care mențin actorii cu drept de veto în fruntea procesului de luare a deciziilor din Republica Moldova se numără paradisurile fiscale, tranzacțiile cu jurisdicții off-shore, achizițiile publice trucate, precum și dependență financiară de afaceri aflate pe teritoriul UE. Aceste instrumente sunt vulnerabile la aplicarea eficientă de către UE a legii pe teritoriul statelor- membre, iar odată compromise nu mai pot contribui la menținerea financiară a pârghiilor de control. Ultimele eforturile ale UE de a disciplina paradisurile fiscale și jurisdicțiile off-shore, prin excluderea lor din lista de jurisdicții cu care UE va avea tranzacții sau crearea Oficiului Procurorului European, sunt printre noile instrumente, care pot deja produce schimbări și la nivelul țării noastre. Aceste eforturi necesită o promovare tot mai consolidată și în cadrul relațiilor bilaterale UE-Republica Moldova. În același timp, condiționalități concentrate pe o justiție eficientă și lupta contra corupției de nivel înalt vor necesita și o susținere structurală și financiară pentru actorii naționali, fortificând și cooperarea cu instituții și cu profesioniști omologi din statele-membre UE.

Extinderea cooperării consolidate pe domenii specifice.Deși calitatea de stat- membru nu pare să fie nici măcar una depărtată pentru Republica Moldova, participarea consolidată a țării în rețele din cadrul UE poate fi, cel puțin, testată. Se referă, mai ales, la integrarea sectorială, dar și la domenii precum securitatea cibernetică, protecția democrației (printr-o potențială Agenție Europene de Protecție a Democrațiilor), dezinformarea, cooperarea în cadrul Oficiului Procurorului European sau cea în domeniul apărării și al securității (PESCO).

Extinderea instrumentelor de pre- aderare și de monitorizare post- aderare. Testarea instrumentelor ce țin de etapa de negociere pentru calitatea de stat-membru sunt activități utile ce reliefează de o manieră mult mai accentuată, dar și mult mai detaliată breșele din sectoarele-cheie (ex., justiția). Astfel, inițierea exercițiului de scanare legislativă (legislative screening) sau aplicarea unor părți ale Mecanismului de Cooperare și Verificare, utilizat în cazurile României și al Bulgariei, specific pentru sectorul justiției, sunt doar câteva dintre instrumentele recomandate pentru a actualiza starea de lucruri din justiție și a susține eforturile de formulare a condiționalității mai focusate din partea Uniunii Europene.

Formal, Comisia Europeană inițiază exercițiul de scanare legislativă după ce obține mandatul de la Consiliu. În cazul Republicii Moldova, acest exercițiu poate fi efectuat de societatea civilă în cooperare cu autoritățile publice pentru a prezenta, deja la această etapă, date mult mai detaliate, iar ulterior să poată fi aplicate soluții și condiționalități stricte. De o manieră similară, Mecanismul de Cooperare și Verificare va necesita ajustări la realitățile din Republica Moldova, ce ar putea avea loc după o analiză mult mai amplă a modului de funcționare a sistemului justiției. Totuși, este cert că, pentru a iniția procesul de curățare pe interior a sistemului justiției și a extinde gradual efectele pentru întreg sistemul, vor fi necesare soluții instituționale sau competențe procesuale „creative”.

Sorina Ștefârța

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept