Interviul dimineții cu expertul asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, unul dintre autorii raportului realizat sub auspiciile Fundației „Youth Development For Innovation”.
La Chișinău, pentru prima dată, a fost prezentat un raport de monitorizare a felului în care se face campanie electorală în mediul on-line, în special pe rețelele de socializare. Ce platforme de social media preferă concurenții electorali, în ce mod se folosesc partidele de instrumentele digitale, ce beneficii aduce, dar și ce probleme ridică această nouă formă, tot mai incisivă, de comunicare cu alegătorii și de influențare a acestora? O convorbire la această temă cu Mihai Mogâldea, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, unul dintre autorii raportului respectiv realizat sub auspiciile Fundației „Youth Development For Innovation”.
Europa Liberă: Un raport inedit, de pionierat, s-ar putea spune în R. Moldova, unul de monitorizare a felului în care concurenții electorali, partidele, își fac campanie electorală on line. Întâi de toate, a devenit acest fenomen – migrarea spre platformele de social media a concurenților electorali – atât de amplu și important electoral încât să fie necesară o observare specială, dedicată?
Mihai Mogâldea: „Eu cred că da și aici în primul rând m-aș uita la evoluția numărului de utilizatori ai acestor platforme. În ultimii ani noi putem vedea o creștere semnificativă în special al numărului de utilizatori a rețelei Facebook la noi, care a devenit cea mai utilizată rețea de socializare, a depășit peste un milion de utilizatori în țara noastră.
În acei timp, un alt punct important este că uitându-ne la numărul de urmăritori ai paginilor partidelor putem observa că și aceste cifre deja sunt destul de importante. Ele nu reflectă neapărat numărul susținătorilor pe care îi are partidul în realitate, dar însăși faptul că deja sunt câteva mii de oameni care urmăresc activitatea partidelor, a celor mai importante partide, asta ne duce cu gândul că alegătorul este important inclusiv pe online și doi, opțiunile care sunt la dispoziția utilizatorilor acestor platforme pot face accesibilă informația, inclusiv pentru cei care ori nu sunt interesați de activitatea politică, ori nu urmăresc știrile de actualitate cu privire la acest domeniu.
Deci, pentru un alegător care în câteva săptămâni va trebui să meargă la urne, ar putea fi desul de important să fie prezent pe o rețea de socializare, fiindcă cel mai probabil, la o bună parte din ei, mesajele partidelor vor ajunge printr-o metodă sau alta.”
Europa Liberă: Deci, prin urmare, este profitabilă electoral această miză pe publicitatea și promovarea pe social media.
Mihai Mogâldea: „Cu siguranță, și mai ales datorită postărilor plătite și sponsorizările din ziua de azi care există spre exemplu pe Facebook, așa cum v-am mai spus, mesajele ajung indiferent dacă tu ești abonat sau dacă urmărești o pagină. Automat utilizatorul intră în categoria-țintă a candidaților electorali ce vor utiliza platformele în masă ca să ajungă la ei.”
Europa Liberă: Din observațiile Dvs, cum s-au manifestat până acum concurenții electorali pe social media? Cine mizează mai mult pe on-line?
Mihai Mogâldea: „Noi am urmărit activitatea partidelor în perioada 26 decembrie – 10 ianuarie, în perioada pre-electorală. Aici ne-am uitat în primul rând să vedem în ce măsură platformele sunt utilizate atunci când nu este campanie, când nu se aplică regulile privind promovarea candidaților în timpul campaniei specific ce ține de publicitate electorală, promovarea anumitor mesaje etc.
Din ce am putut observa, majoritatea partidelor cu precădere își promovează activitatea pe Facebook și Odnoklassniki, acestea fiind două cele mai populare rețele la noi. Mai puțini utilizează Instagram, spre exemplu, sau YouTube. Cele mai active partide pe aceste rețele în perioada cercetată de noi: pe Odnoklassniki a fost Partidul Nostru, care are acolo cel mai urmărit grup, de asemenea, a fost Partidul Șor și Partidul Democrat, care sunt active, pe dimensiunea Facebook cel mai activ concurent electoral a fost Partidul Acțiune și Solidaritate, iar pe Instagram, spre exemplu, cel mai activ concurent a fost Partidul Democrat.
Ceea ce putem noi observa este că la numărul de distribuiri de pe aceste platforme, adică postări care ies în afara paginilor sau grupurilor partidelor, la numărul de conținut distribuit pe Odnoklassniki lider este Partidul Șor, care a avut peste patru mii de distribuiri, iar pe Facebook Partidul Acțiune și Solidaritate cu peste trei mii 600 de distribuiri.
În același timp, dacă facem un clasament al numărului total de postări, pe toate platformele pe care le-am analizat, putem observa că acolo lider este Partidul Șor cu 59 de postări, urmat de Partidul Nostru cu 49 de postări și Partidul Acțiune și Solidaritate cu 25 de postări. Sunt utilizate aceste platforme nu atât de mult pe cât vor fi sau sunt deja utilizate în timpul campaniei electorale, dar a fost important să vedem în ce măsură se vor activiza partidele pe rețelele socializa în timpul campaniei, comparativ cu perioada de înainte a campaniei electorale.”
Europa Liberă: Depinde prezența mai amplă, mai accentuată a partidelor pe platformele online și de componenta de tineret a acestor partide sau nu ați deslușit niciun fel de diferență în acest sens?
Mihai Mogâldea: „Nu ne-am uitat atât de mult la conținutul mesajelor publicate sau la ce fac referință mesajele, ca să vă zic dacă este importantă această componentă și de asemenea n-am urmărit paginile organizațiilor de tineret, am urmărit doar paginile partidelor, dar bănuiesc că depinde cât de mare este staff-ul partidului, cât de mulți oameni sunt responsabili de activitățile de comunicare și respectiv de rețelele de socializare a partidelor.”
Europa Liberă: Sunt promise, domnule Mogâldea, cu prilejul acestor monitorizări, concluzii și recomandări, inclusiv legate de „îmbunătățirea utilizării instrumentelor digitale în cadrul alegerilor”. Ce ar trebui să însemne această îmbunătățire?
Mihai Mogâldea: „Este vorba în special de reglementări și aici mă refer la un cadru legislativ care ar putea fi ajustat pentru campania electorală desfășurată în mediul online, pe rețelele de socializare…”
Europa Liberă: Să înțelegem că acum aceste reglementări lipsesc aproape cu desăvârșire în Republica Moldova.
Mihai Mogâldea: „Da. Lipsesc reglementări anume pentru conținutul distribuit pe rețelele de socializare, iar lipsa acestor reglementari face ca unele mesaje distribuite de concurenți electorali pe aceste rețele să nu respecte câteva norme menționate, spre exemplu, în codul audiovizualului, norma care se aplică, spre exemplu, pentru radiodifuzori în ceea ce ține de limbaj, de mesajul transmis, de publicitatea sexistă, de distribuirea informațiilor false etc. Iar odată fixate aceste norme pentru rețelele de socializare, pentru mediul online, ar putea exista și un organ care să supravegheze activitatea partidelor, a concurenților electorali pe această nișă.
Respectiv, am putea vedea sancțiuni anume pentru anumite încălcări comise de concurenții electorali pe aceste platforme. Este important acest lucru mai ales într-un sistem mixt, în care noi vom avea câteva sute de candidați pe dimensiunea circumscripțiilor uninominale și deja 12 concurenți, 12 partide pe dimensiunea circumscripțiilor naționale.”
Europa Liberă: Dar în ce măsură reglementările în acest domeniu, liber prin excelență, sunt necesare? Nu se deschide cumva cutia Pandorei? Mai ales cu tendința oricăror autorități de a înăbuși prin tot felul reglementări?
Mihai Mogâldea: „Din cauza problemelor pe care le-am avut noi în trecut la alegerile locale din Chișinău, când acestea au fost anulate din cauza unei transmisiuni live pe Facebook putem spune că poate niște reglementări ne-ar ajuta în cadrul alegerilor, mai ales când este vorba de influența unui public larg.”
Europa Liberă: Nu vedeți riscuri în această polemică mai veche de reglementare a Internetului, a spațiului online?
Mihai Mogâldea: „Eu cred că în timpul campaniei electorale anumite reguli i-ar ajuta inclusiv pe concurenții electorali să nu treacă anumite limite, asta unu la mână, doi la mână, în cazul în care există setările care fac accesibile postările unui public foarte larg sau mai ales a unui public venit din circumscripția din care face parte candidatul, este important ca aceste postări să prezinte informații veridice, să nu distribuie știri false prin care pot fi influențați alegătorii, așa cum a fost cazul în 2016, și să nu transmită mesaje cu instigare la ură sau de denigrare a altor concurenți. Iar aplicarea acestor măsuri pentru perioada electorală ne-ar ajuta să reglementăm acest domeniu și să-l facem să lucreze mult mai eficient.”
Europa Liberă: Este un prim raport de acest fel… Va fi și ultimul?
Mihai Mogâldea: „Vor mai urma încă două rapoarte care deja se vor concentra pe campania electorală și conținutul distribuit în timpul campaniei electorale. De data asta vom monitoriza 204 candidați pe dimensiunea circumscripțiilor uninominale și partidele înscrise pe dimensiunea circumscripțiilor naționale. Deci, va fi mult mai divers și mai amplu în termeni de conținut.”
