Reprezentanții societății civile au discutat despre provocările curente în domeniul anticorupție

Corelarea reformei justiției cu prioritățile anti-corupție; delimitarea competențelor instituțiilor de prevenire și combatere a corupției; excluderea influenței politicului asupra acestora; implementarea standardelor de transparență în sectorul achizițiilor publice; dar și consolidarea rolului societății civile în prevenirea și combaterea corupției – sunt concluziile cheie ale primei sesiuni ale Atelierului de lucru Anticorupție cu participarea experților din societatea civilă .

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul de Politici Europene de la Berlin (IEP) a organizat astăzi, 11 iulie 2016, prima sesiune a Atelierului de lucru „Societatea civilă – pilonul de bază în combaterea corupției”. În cadrul evenimentului, au fost puse în discuție teme legate de justiție, transparența, bunei guvernări și societății civile, dar și presiunile pe care trebuie să le facă organizațiile neguvernamentale pentru a diminua fenomenul corupției.

În deschiderea evenimentului, Martin Sieg, co-Directorul Executiv IPRE, a menționat că societatea civilă din Republica Moldova trebuie să monitorizeze și să mențină presiunile asupra actualei guvernări. „În țările din Uniunea Europeană, societatea civilă joacă un rol crucial în lupta contra corupției, de aceea credem că experiența UE poate fi ușor preluată și implementată de Republica Moldova. Este cunoscut faptul că la Chișinău corupția este o problemă majoră, astfel, societatea civilă trebuie să influențeze clasa politică în soluționarea acesteia. În cadrul acestor ateliere de lucru noi vom încerca, împreună cu alți reprezentanți ai societății civile, să stabilim care sunt prioritățile în lupta contra corupției în viitorul cel mai apropiat”, a spus expertul.

Prima parte a atelierului a fost dedicat reformării sectorului justiției în contextul consolidării luptei împotriva corupției, iar experții din domeniu au ajuns la concluzia că trebuie accelerate reformele din acest domeniu, care ar aduce beneficii societății din Republica Moldova.

„Un element important în lupta anticorupție o constituie reforma justiției. În acest context, am văzut schimbări doar în ultima perioadă. Vedem că actuala clasă politică s-a angajat să facă reforme, dar tot ei se opun în implementarea acestora, tergiversându-le. Pe de altă parte, nu putem nega că au fost înregistrate și unele succese. De exemplu, după a treia încercare, a fost promovată Legea care prevede optimizarea a instanțelor judecătorești și sunt bucuros că organizația pe care o reprezint a jucat un rol primordial în aceasta”, a comentat Ion Guzun, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Totodată, reprezentata Centrul Național Anticorupție (CNA), Victoria Popa, a vorbit despre elaborarea noii strategiei naționale anticorupție pentru anii 2017-2019. „Scopul nostru este definitivarea acesteia până la finele lunii septembrie a acestui an. Proiectul viitoare strategii va fi consultat cu autoritățile publice naționale și locale, vor fi organizate  sesiuni de dezbateri, vor fi analizate studiile analitice din domeniu, astfel, ca să putem avea un document funcțional. În acest context, vreau să invit reprezentații societății civile să colaboreze, pentru a elimina lacunele din viitoarea strategie”, a spus oficialul CNA

În a doua parte a evenimentului, au fost puse în discuție fenomenul influenței politicului care duce la aprofundarea fenomenului corupției, dar și importanța transparenței activităților instituțiilor guvernamentale. Analiștii prezenți la eveniment au menționat faptul că o mai o bună guvernare poate îmbunătăți situația din domeniu.

„A durat mai mult de doi ani ca un proiect de lege privind finanțarea formațiunilor politice să fie votat de Parlament. Interesant este faptul că la promovarea acesteia au lucrat tocmai partidele care nu au declarat mai multe cheltuieli în campaniile electorale. O altă monitorizarea efectuată de „Promo-LEX” arată că partidele raportează cheltuieli doar în campanii. De exemplu, doar 28 de formațiuni din 43 au raportat cheltuieli în afara scrutinelor electorale, iar doar 10 din acestea au efectuat rapoartele corect. Sunt convins că aceste rezultate au fost atinse doar pentru faptul că societatea civilă au monitorizat partidele politice din țară”, a menționat Pavel Postica, director de program, Asociația „Promo-LEX”.

De asemenea, Eugen Ghilețchi, moderator politici economice IPRE a comentat: „Buna guvernare a întreprinderilor de stat poate fi îmbunătățita prin corelarea veniturilor conducătorilor întreprinderilor cu performanța economică a acestora. Prin urmare, vom diminua posibilitatea ca managerii întreprinderilor care activează în deficit să fie remunerați cu salarii nejustificate, care mai sunt utilizate ca ‘mulțumire’ pentru acei care i-au numit în funcțiile respective.”

A treia parte a atelierului a fost dedicată rolul de monitorizare al societății civile în activitățile de combatere a corupției. În cadrul acestui panel, Sorin Mereacre, Președintele al Fundației Est-Europene și Director în Moldova al Fundației Eurasia, a declarat: „Eforturile de monitorizare trebuie să fie de impact. Astfel, este important deschiderea organizațiilor de stat și, doi, de voința politicului. Cred că, la momentul actual, doar cu eforturile societății civile noi vom înregistra rezultate  modeste în lupta contra corupției. Pentru a lupta mai eficient trebuie să vedem pentru ce anumite grupuri de interese sunt interesante ca situația să rămână la fel. Consider că trebuie să fim mai inventivi, astfel ca eforturile de monitorizare să pună presiuni și să aducă beneficii societății.”

În altă ordine de idei, Valeriu Rusu, Președinte, Alianța Anticorupție, vorbit despre pârghiile pe care le are societatea civilă în soluționarea problemelor legate de corupție. „În primul rând, este vorba de creșterea gradului de implicare a organizațiilor neguvernamentale în prevenirea și combaterea corupției. În al doilea rând, este vorba de creșterea unui model de parteneriat în colaborarea eficientă între autorități și societății civile. Totodată, un rol important constă în educarea cetățenilor pentru a se implica activ în această luptă și crearea paradigmei „Zero Toleranță” față de corupție. Și, într-un final, societatea civilă trebuie să monitorizeze implementarea condițiilor implementării Acordului de Asociere RM-UE”, a conchis expertul.

Evenimentul face parte din seria de ateliere de lucru cu tematica „Împreună cu societatea civilă împotriva corupției – priorități și provocări”, finanțat de Guvernul Germaniei și implementat de Institutul de Politici Europene de la Berlin, în colaborare cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).