Video
După mai bine de 7 ani de la demararea investigației privind Frauda Bancară, numită și ”Jaful Secolului”, nimeni dintre beneficiarii finali ai furtului a aproximativ 14 miliarde de lei din sistemul bancar nu a fost condamnat, iar banii nu au fost recuperați. De ce lucrurile se mișcă atât de greu? Aceasta este principala întrebare la care experții IPRE răspund într-un nou epizod al mini-documentarului video, elaborat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu privire la dosarul de rezonanță, care îl are drept protagonist pe Denis Ulanov, deputat care este învinuit de escrocherie și spălare de bani în dosarul „fraudei bancare”.
După mai bine de trei ani de când cauza deputatului și primarului de Orhei, Ilan Șor, se află în instanța de Apel, au fost amânate peste 60 de ședințe, iar Curtea Supremă de Justiție (CSJ) joacă ping-pong cu acest dosar. Cauza lui Șor, condamnat de prima instanță la șapte ani și jumătate de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul Fraudei Bancare, a fost strămutată în 2018 de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Cahul. Iar, în luna august a acestui an a fost din nou relocată la Chișinău.
Cauzele penale care vizează frauda bancară, dar și pe Veaceslav Platon, Ilan Șor, Denis Ulanov continuă să rămâne fără vreo finalitate. Cetățenii așteptă deznodăminte în aceste dosare de rezonanță care au sărăcit Republica Moldova și au compromis-o pe plan internațional. Procesele bat însă pasul pe loc. De ce se tergiversează investigarea acestor cauze și cum inculpații trag de timp sau reușesc să scape de justiție? Acestea sunt doar câteva întrebări care preocupă societatea.
Activitatea Procuraturii în anii 2020-2021 pe cauze de rezonanță a fost una cel puțin modestă. Aceasta este concluzia principală a juriștior Institutului pentru Politici și Reforme Europene, expusă într-un material video infromativ.
Cum am ajuns ca în fruntea unor instituții de stat, care achită salarii impunătoare să fie persoane integritatea cărora este pusă sub semn de întrebare? Problema e că, candidații pentru aceste funcții nici măcar nu pot fi verificați de Autoritatea Națională de Integritate înainte de a ocupa fotoliul de conducere. În special, șefii autorităților publice autonome, numiți de parlament, cum ar fi cei de la Centrul Național Anticorupție, Consiliul Concurenței, Comisia Electorală Centrală, Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Curtea de Conturi, Consiliul Audiovizualului și altele.
|