 Evenimente
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundaţia Hanns Seidel – Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Rlive.md, a organizat, joi, 22 iulie 2021, cea de a opta dezbatere publică online în formatul #EUDebatesCafe dedicată volumului disproporționat de muncă în instanțele, care este un obstacol în calea eficienței justiției.
Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în parteneriat cu Institutul pentru Politici Europene de la Berlin (IEP) și Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS) a dat start cursului de formare media pentru tineri realizat în cadrul proiectului „inforMD – împotriva dezinformării în Republica Moldova”.
Unele surse media aruncă în public diferite manipulări, pentru a face ca societatea să adere la anumite idei, care vin din afara Republicii Moldova. Propaganda Kremlinului duce un război împotriva țărilor vestice, cu scopul de a aduce dezbinare în alianțele pro-occidentale. O parte din aceste idei sunt amplificate de actori locali, finanțați de Federația Rusă, a specificat Valeriu Pașa, președintele Comunității Whatch Dog, care a participat la dezbaterea publică cu tema „Rolul mass-media în combaterea dezinformării”, transmite IPN.
Vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova cred în special în informațiile difuzate de canalele TV din Federația Rusă. Vorbitorii de rusă discută mai des despre ceea ce face președintele rus Vladimir Putin, și nu acțiunile președintelui moldovean Maia Sandu, iar aceasta se întâmplă pentru că vorbitorii de rusă nu au alternativă – în Republica Moldova nu există niciun canal TV, care ar difuza doar în limba rusă. Plus la aceasta, oamenii sunt manipulați, pentru că în minciuni e mai ușor să crezi, a menționat Anghelina Gaidarji, jurnalistă la portalul de știri TUK Moldova, Taraclia, la dezbaterea publică cu tema: „Rolul mass-media în combaterea dezinformării”, transmite IPN.
|
|
 Opinii
Comentariu de Dumitru Vicol și Iulian Groza
Potrivit mai multor studii, mai mult de jumătate din cei aflați peste hotare sunt deja cu familiile lor. Aceasta, în combinație cu fenomenul de emigrare a familiilor întregi și a peste 144 mii de dosare noi de redobândire a cetățenii românești, ar putea conduce la o scădere a remitențelor în următorii ani. Figura 1 arată numărul cetățenilor din diaspora ca proporție din populație conform estimărilor ONU (cu excepția celor stabiliți în România și Ucraina) versus remitențele per PIB în perioada anilor 2010-2020. Se observă că proporția remitențelor per PIB scade, în timp ce proporția diasporei în totalul populației crește. Acest aspect reflectă, probabil, efectul reîntregirii familiilor menționat mai sus.
Comentariu de Valeriu Țurcanu și Iulian Rusu
Alegerile parlamentare anticipate sunt un prilej favorabil pentru a revizui prioritățile naționale. Programele electorale ale candidaților înregistrați se referă la securitatea națională doar tangențial și prin prisma altor priorități. Mai mult decât atât, acestea nu corespund necesităților urgente ale securității naționale. Infrastructură critică, o componentă esențială a securității naționale, lipsește din programele electorale ale majorității candidaților înregistrați. Prin urmare, un efort adițional pentru a înțelege esența sectorului infrastructurii critice și necesitatea unui cadru normativ și instituțional consolidat de protejare a acesteia este necesar.
|
|
 Note Analitice
Autori: Dumitru Vicol, analist financiar și expert asociat IPRE și Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutul pentru Inițiative Strategice IPIS.
„Diaspora” este probabil unul din cele mai pronunțate cuvinte în ultimii ani de către cetățenii Republicii Moldova. Participarea masivă a diasporei la ultimele scrutine electorale sugerează că autoritățile statului vor trebui să intensifice programele naționale dedicate diasporei și să consolideze dialogul cu diaspora. Factorul determinant al migrației în scop de muncă este cel economic din cauza nivelului mic de salarizare și insuficiența veniturilor în mediul rural. Dacă intențiile de emigrare vor persista, aceasta va pune constant presiune asupra sistemului de pensii. Iar în anul 2030 numărul beneficiarilor de pensii ar putea depăși numărul salariaților.
|
|
 Studii
Monitorul Justiției este un produs IPRE realizat în cadrul inițiativei Grupului de Experți în domeniul Justiției (GEJ) și care prezintă evoluțiile cheie din sectorul justiției din Republica Moldova. Prezentul raport, Monitorul Justiției #9, se expune cu privire la evoluțiile cheie în sectorul justiției din perioada 1 mai 2021 – 30 iunie 2021
|
|
 Podcast
În primele șase luni ale mandatului său, agenda de politică externă a președintelui Maia Sandu a inclus mai multe vizite oficiale și întrevederi bilaterale cu liderii statelor europene. Pentru a înțelege mai bine care sunt prioritățile de politică externă ale președintelui Maia Sandu, dar și viziunea instituției prezidențiale pe dimensiunea celor mai importante dosare de politică externă, am discutat cu Cristina Gherasimov, consilier prezidențial în domeniul politicii externe.
Spațiul informațional din Republica Moldova este afectat de fenomenul dezinformării și știrilor false. Prin intermediul resurselor media online, controlate de către unii lideri politici, sunt propagate zilnic știri false și părtinitoare, menite să contribuie la formarea preferințelor electorale ale alegătorilor. În același timp, Republica Moldova este ținta unor campanii de dezinformare construite din exterior și infiltrate pe piața media autohtonă, prin intermediul unor agenții de știri, dar și portaluri sau blogguri, a căror entități de conducere nu sunt cunoscute publicului.
De ce n-am reușit în ultimii 30 de ani să minimizăm impactul corupției asupra bunăstării cetățenilor Republicii Moldova? Cum putem estima într-un mod cât mai eficient indicele de corupție la nivel național? Când o să reușească Republica Moldova să-și construiască propriul DNA și ce lecții putem prelua din experiența luptei anticorupție în România? Vom încerca să găsim răspunsuri la aceste întrebări alături de invitata noastră, Laura Ștefan, coordonatoarea activităților anticorupție din cadrul Expert Forum din București și membră a Comitetului Consultativ Independent Anticorupție de pe lângă Președintele Republicii Moldova.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a abundat în mesaje denigratoare, instigări la ură și încercări ale unor concurenți electorali de a dezbina societatea. Toate aceste derapaje au fost uneori împachetate sub emblema unor opinii, comentarii și dezvăluiri ale reprezentanților partidelor politice, tirajate cu mult interes de către unele televiziuni și portaluri de știri afiliate politic. Mai mult decât atât, liderii unor partide politice nu s-au ferit să utilizeze un limbaj rasist și discriminatoriu, nefiind penalizați în vreun fel de autoritățile responsabile de monitorizarea campaniei electorale.
|
|
 Video
Diaspora este unul dintre cele mai pronunțate cuvinte de către cetățenii Republicii Moldova în ultimii ani. Participarea masivă a diasporei la ultimele alegeri sugerează că autoritățile publice vor trebui să intensifice programele naționale dedicate diasporei și să consolideze dialogul cu componenta civică a diasporei. Aceasta este una din concluziile principale ale ale videoului informativ elaborat în baza notei analitice semnate de Dumitru Vicol, analist financiar și expert asociat IPRE și Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).
|
|
Ce se întâmplă după ziua alegerilor parlamentare din 11 iulie? /// Mihai Mogildea, Lider de echipă, programul Europenizare #IPRE
|
|
Cum se formează guvernul după validarea alegerilor parlamentare /// , Mihai Mogîldea, Lider de echipă, programul Europenizare #IPRE
|
|
|
|
