Iulian Groza, director executiv IPRE: „Relaţiile moldo-române vor fi în continuare bazate pe pragmatism” /// Radio Europa Liberă
Ce va schimba în relațiile bilaterale dintre cele două țări instalarea unui nou guvern la București?
Noul ministru român de externe, Teodor Meleșcanu, a spus la audierile de învestitură săptămâna trecută că va insista asupra acordării întregului credit românesc de 150 de milioane de euro Republicii Moldova. Fostul guvern tehnocrat al României a eliberat anul trecut o primă tranșă de 60 de milioane de euro, spunând că următoarele vor veni în funcție de reformele pro-europene ale Chișinăului. După instalarea noului guvern din România ar putea să vină și celelalte 90 de milioane de euro, dar executivul de la Chişinău ar trebui să fie mult mai responsabil în promovarea reformelor asumate, sugerează fostul ministru adjunct de externe Iulian Groza, director executiv la Institutul de Politici şi Reforme Europene din Chișinău.
Europa Liberă: Ce ne puteţi spune despre felul cum se gestionează dosarul cooperării moldo-române? E suficient ca să fie în avantajul ambelor părţi?
Iulian Groza: „Relaţia Republicii Moldova cu România este una specială. Şi există anumite evoluţii la Bucureşti, există și evoluţii la Chişinău, care arată, într-un fel sau în altul, că relaţia în continuare va fi una bazată pe pragmatism. Sunt mai multe programe şi proiecte în derulare. Sunt proiecte prioritare în sectorul energetic, care trebuie duse până la capăt – interconectarea energiei electrice, dar şi interconectarea pe gazele naturale. Sunt proiecte care trebuie realizate. Există angajamente între guvernele de la Chişinău şi de la Bucureşti. Acum urmează să vedem cum va evolua relaţia noului guvern de la Bucureşti cu cel de la Chișinău, în ce măsură angajamentele asumate pe parcursul anului trecut se vor realiza.”
Europa Liberă: Dar vă amintiţi care din aceste angajamente şi le-a luat guvernul de la Chişinău şi le onorează?
Iulian Groza: „Dacă să urmărim suportul financiar oferit de către România pentru Republica Moldova, o parte din acest suport a fost deja transferat Republicii Moldova. El era condiționat de o stabilitate macrofinanciară dictată de înţelegerea cu FMI, lucru care s-a întâmplat pe parcursul anului trecut. Şi, dincolo de acest lucru, sunt mai multe aspecte legate de modul în care se realizează proiectele strategice.”
Europa Liberă: Din acele 150 de milioane de euro, doar prima tranşă a venit la Chişinău. Poate miza Republica Moldova că va obţine întregul credit?
Iulian Groza: „Deocamdată alte indicii că acest lucru nu s-ar întâmpla nu există. Cunoaştem că şi Uniunea Europeană anul trecut a transferat în bugetul Republicii Moldova suportul direct bugetar planificat pentru anii precedenți. Sigur că relaţia de cooperare pe domeniul asistenţei între Uniunea Europeană şi Republica Moldova pe viitor s-ar putea să prevadă anumite schimbări în abordare. Nu este clar dacă în anii viitori Republica Moldova va putea beneficia de suport direct bugetar în aceeaşi manieră în care a obţinut-o până acum. Dar dacă vorbim de creditul oferit de guvernul României, din câte înţelegem noi, condiţiile asumate atunci cu prima tranşă, deocamdată, rămân în vigoare. Şi, probabil, la momentul dat nu pot, de exemplu, să menţionez anumite schimbări de situaţie în relaţia Republicii Moldova cu România în acest aspect.”
Europa Liberă: Ce sprijin poate acorda guvernul român în realizarea agendei de reforme şi de modernizare, europenizare a Republicii Moldova în continuare?
Iulian Groza: „Trebuie să punem accentul pe funcţionalitatea instituţiilor de stat. Şi aici există o strategie complexă de reformă a administraţiei publice centrale, legată de reforma administraţiei publice locale. Aici, cu siguranţă, guvernul României poate să vină cu un anumit sprijin şi transfer de experienţă, în acelaşi timp. Doi, sectorul statului de drept, tot ce ţine de reforma justiţiei şi lupta cu corupţia la nivel înalt, experiența României este valabilă şi pentru Republica Moldova. Noi avem foarte multe de învăţat în acest sens şi, cu siguranţă, România poate să ne ofere acest sprijin. Dincolo de acest lucru, Moldova are un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, România e stat membru al Uniunii Europene şi România poate să ne ofere sprijinul necesar pentru a asigura sustenabilitate acestui proces de reforme. Doar că la moment există încă o anumită rezervă din partea societăţii civile din Republica Moldova în raport cu guvernarea de la Chişinău, în ce măsură ea este capabilă să asigure sustenabilitatea procesului de reforme. Aici, iarăşi, să vedem, într-adevăr, cum va fi valorificat acest credit oferit de către România, fiindcă, în mare parte, el era oferit ca asistenţă macrofinanciară şi guvernul Republicii Moldova şi-a asumat responsabilitatea să returneze acest credit într-o anumită perioadă de timp. Practic, responsabilitatea de valorificare a acestui credit este pe umerii guvernului şi de modul în care se vor pune în aplicare reformele, în primul rând, sistemic va depinde foarte mult în ce măsură Republica Moldova va fi capabilă să returneze acest credit într-o perioadă previzibilă.”
Europa Liberă: Pe moment se pare că această cooperare moldo-română este înţeleasă diferit de către guvernare şi de către instituţia prezidenţială. Dacă şeful statului, Igor Dodon, ar dori să construiască o nouă cortină de fier pe Prut, i-ar reuşi?
Iulian Groza: „Nu cred. Fiindcă la moment relaţia României cu Republica Moldova este cu mult mai complexă decât relaţia între instituţia prezidenţială a celor două ţări. Şi probabil că noul şef al statului ar fi trebuit să se abţină de la orice fel de acţiuni care ar periclita această relaţie strategică pe care o are Republica Moldova cu România, să nu pună în pericol nu doar relaţia noastră, dar şi suportul, şi sprijinul pe care îl oferă România Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Evoluţiile cooperării moldo-române depind şi de felul cum este înţeleasă această cooperare de către autorităţile de la Kremlin?
Iulian Groza: „Nu trebuie să depindă. România şi Republica Moldova sunt două ţări suverane, relaţia între noi este dictată de relaţia bilaterală. Relaţia Republicii Moldova cu Federaţia Rusă este o altă dimensiune a politicii externe a Republicii Moldova. Respectiv, nu are cum să influenţeze relaţia Chişinăului cu Bucureştiul, nu are cum fi influențată această relaţie de către Kremlin. Altfel, aceasta ar însemna o imixtiune în afacerile interne şi în politica externă a Republicii Moldova.”
