Adrian Ermurachi, Co-director executiv #IPRE: După implementarea reformei, cetățeanul nu trebuie să simtă că serviciile se îndepărtează de el /// Agora.md

7 March 2023

Raioane, județe sau regiuni, acești termeni sunt dezbătuți pe larg în societatea din Republica Moldova de când au început discuțiile cu privire la reforma administrației publice. În luna februarie au avut loc consultări publice pe marginea Strategiei de reformă a administrației publice, cea care stârnește speculații și nemulțumiri în rândul cetățenilor. Pentru a aduce lumină la acest subiect, am discutat cu Adrian Ermurachi, lider de echipă al programului europenizare și statul de drept al IPRE și ex-secretar general adjunct al Guvernului Republicii Moldova. În acest material vă vom explica ce presupune Strategia supusă consultărilor publice, care sunt direcțiile ei, care sunt pașii următori și ce impact ar putea avea asupra cetățenilor, dacă va fi implementată.

Strategia de reformă a Administrației Publice pentru perioada 2023-2030 este un document care stabilește viziunea de ansamblu asupra domeniului administrației publice și nu trebuie confundată cu reforma administrativ teritorială.

„Nu vorbim doar despre reforma administrației publice locale. Această strategie își propune să acopere cinci direcții mari. Este vorba de managementul funcției publice, cadrul instituțional în administrația publică centrală, cadrul de planificare strategică, administrația publică locală și administrația publică locală, care nu se referă doar la partea teritorială. Aceasta se referă la mult mai multe aspecte legate de descentralizare, de capacitatea fiscală, capacitatea administrativă etc. Însuși elementul administrativ teritorial este doar o parte a acestui mare document”, explică Adrian Ermurachi.

 

Cele cinci direcții ale Strategiei și problemele care urmează să le rezolve

Managementul funcției publice și al funcționarilor publici

„Avem un șir de probleme la capitolul managementul funcției publice. În primul rând, este vorba despre atractivitatea acesteia, or, în continuare, funcțiile publice nu sunt atractive, comparativ cu starea de lucruri care era mulți ani în urmă. În al doilea rând, vorbim despre remunerarea funcționarilor publici, două lucruri care sunt în strânsă corelare. Și, în al treilea rând, vorbim despre cadrul normativ, tot ce înseamnă modul de gestionare, funcționari publici în diferite instituții”, explică Adrian Ermurachi, specificând că aici putem vorbi, inclusiv, de modul de promovare, meritocrație, transparență etc.

Cadrul instituțional

„Aici ne referim la toate autoritățile pe care le avem în administrația publică centrală, fie sunt ministere, agenții sau instituții publice. Problemele care le avem aici sunt în primul rând legate de formele de organizare juridică, corelarea între ele, delimitarea clară a competențelor dintre o autoritate și alta, modul de corelare cu autoritățile autonome”, punctează expertul.

 Planificarea strategică și elaborarea politicilor publice

„La acest subiect urmează să avem un cadru normativ nou de planificare, ce vine să facă ordine în tot ceea ce înseamnă documentele de politici, corelarea între ele. Felul în care Guvernul își setează prioritățile și cum își creează o viziune foarte clară asupra a ceea ce urmează să facă în următorii ani. În același timp, o problemă majoră cu care se confruntă acest sector de planificare strategică este ceea ce presupune corelarea documentelor de politici cu bugetul”, notează Adrian Ermurache, invocând drept exemplu numeroase documente de politici foarte ambițioase, dar care, într-un final, rămân doar pe hârtie, din lipsă de resurse financiare.

Debirocratizarea

„Avem o strategie întreagă în domeniul tehnologiilor informaționale, menită să valorifice serviciile electronice. Ceea ce își propune strategia prin această direcție prioritară este să vină cu un șir de măsuri care ar rezolva problema serviciilor electronice, a sistemelor informaționale care sunt în administrația publică, să eficientizeze activitatea funcționarilor și serviciile care se prestează cetățenilor”. Expertul mai spune că obiectivul e să se aducă aceste servicii digitale cât mai aproape de cetățeni, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să se deplaseze pentru fel de fel de documente dintr-o parte în altă. În același timp, Strategia prevede asigurarea unei interoperabilități foarte bune între sistemele informaționale ale statului.

 Administrația publică locală

„În acest domeniu, în principiu, problemele nu sunt noi”, precizează Adrian Ermurachi. „Acestea sunt legate de lipsa resurselor financiare, lipsa resurselor umane, lipsa proiectelor, anumite conflicte de competențe între administrația publică locală de nivelul I, cea de nivelul II și, de multe ori, inclusiv cu administrația publică centrală. Raioanele și-au cam pierdut rolul în ultima perioadă și este clar că sunt un subiect care trebuie rezolvat. De aici și s-au născut toate discuțiile în jurul reformei administrativ teritoriale. Adică, toată lumea vorbește doar despre reforma administrativ teritorială, fără a lua în calcul și celelalte componente ale strategiei”, precizează expertul.

Aspectele reformei administrativ teritoriale

Cel de-al cincilea obiectiv al Strategiei este demararea unei reforme administrației publice locale care să includă și componenta teritorială.

„Vorbim despre o amalgamare de autorități publice locale. Sau, mai bine zis, de anumite localități. Strategia stabilește două etape. La prima este vorba despre o reformă voluntară, unde după un șir de criterii, autoritățile publice locale o să poată să decidă singure fuzionarea într-o autoritate publică locală nouă”, explică expertul.

Potrivit lui Adrian Ermurachi, la acest capitol Strategia spune că, pentru ca aceste decizii să fie motivaționale, va fi nevoie de anumite stimulente, cum ar fi cele financiare și accesul la diferite programe de dezvoltare. Aceste lucruri urmează să se materializeze prin documente detaliate.

„La cea de-a doua etapă vorbim despre o eventuală amalgamare normativă, ceea ce înseamnă că, după ce se oferă o perioadă pentru fuzionare voluntară, pentru cei care nu vor participa la acest proces, se va examina dacă se va trece la amalgamarea normativă. Va veni de sus în jos, de la nivel central, unde se va stabili o nouă hartă administrativ teritorială, noi competențe și atunci, practic, elementul acesta voluntar va dispărea”, menționează Ermurachi.

Amalgamarea presupune fuzionarea câtorva localități care în cele din urmă să aibă o singură primărie.

„Să luăm un exemplu. Două, trei, patru localități decid să se unească între ele și să aibă o singură primărie, să constituie o singură localitate și să nu mai aibă patru primării, patru consilii locale, patru sisteme diferite de administrare, dar să fie o primărie mai mare, cu un singur primar, un consiliu local, funcționari publici care exercită sarcinile, cu resurse financiare mai mari, cu alt nivel de dezvoltare și alte capacități. După mine, amalgamarea ar trebui să rezolve problemele cu care ne confruntăm astăzi, și anume – cele legate de resursele financiare, resursele umane, să avem capacități mai mari pentru a atrage proiecte, pentru a putea gestiona proiecte, pentru a eficientiza bugetele. Cel puțin, primăria să poată să-și achite proprii angajați”, explică expertul.

Ce impact va avea reforma asupra cetățenilor

Pe parcursul implementării reformei trebuie să se ia în considerare confortul cetățenilor, spune Adrian Ermurachi.

„Cred că linia roșie trebuie să fie asigurarea confortului pentru cetățeni. Mai exact, nicio secundă cetățeanul nu trebuie să simtă că primăria a plecat din localitatea sa, serviciile nu trebuie să îndepărteze de el. Orice serviciu de care beneficiază el astăzi de la primărie – fie certificat de naștere, fie certificat de deces, sau altele, odată cu reforma trebuie să rămână la fel de accesibil. Omul trebuie să le poată accesa foarte simplu, fie într-un format electronic, fie să meargă chiar la fostul sediu al primăriei și acolo să fie o persoană, care să-l deservească, să comunice, să ghideze ce trebuie să facă, să-l ajute. Deci, soluții pentru acest lucru sunt, important este ca ele să fie făcute corect și atent. În momentul în care vom crea disconfort cetățeanului, înseamnă că vom avea o problemă cu modul de implementare a unei eventuale reforme a administrației publice locale”, subliniază expertul.

Raioane, regiuni sau județe?

Este important de menționat că Strategia care a fost supusă consultărilor publice nu stabilește terminologia ce urmează a fi utilizată pe viitor.

„Strategiile sunt niște documente care trebuie să stabilească viziunea într-un anumit sector. După această etapă vin programele care detaliază aceste lucruri și abia ulterior totul se așează în lege, unde apare și denumirea unei noi entități, raion, județ, regiune sau cum se va numi. Aici legiuitorul și Guvernul, în principiu are flexibilitate maximă la capitolul denumiri, pentru că nu este o problemă de terminologie. După mine, reforma nu trebuie să se oprească sau să se blocheze în denumiri”, consideră Adrian Ermurachi.

De altfel, Comisia Europeană nu ne-a cerut în vreun document să realizăm reforma administrației publice, mai punctează explertul.

„Strategia, cu toate cele cinci priorități ale sale, într-adevăr, a fost inclusă în planul de acțiuni care vine să implementeze cele două condiționalități pentru a începe procesul de aderare. Dar ea a fost inclusă de Guvern și nu este o condiționalitate a Comisiei Europene. Cel puțin eu nu am văzut și nu se reflectă în niciun document, chiar dacă se speculează foarte mult pe acest lucru și încearcă să se inducă oamenii în eroare și să asocieze cu un eventual disconfort. În Uniunea Europeană nu există un model unic, UE nu are directive sau cadru normativ cum trebuie să arate administrația publică locală, inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene o să găsiți diferite modele”.

Ce urmează

După ce procesul de consultări publice s-a încheiat, urmează etapa de selectare a propunerilor și a recomandărilor strategice și tocmai după asta – procesul de avizare, când se propune ca Strategia să fie aprobată la nivel de Guvern.

„Strategia nu se implementează direct, urmează să fie elaborate programe. Acestea vin cu mult mai multe detalii și transpun traiectoriile deja în acțiuni exacte. Aceste programe, ca și Strategia, urmează să fie supuse discuțiilor, consultărilor și abia după asta, aceste lucruri încep să se transforme propriu-zis în ceea ce numim noi acte normative, adică se transpun în legi, care se vor pune în aplicare” explică Adrian Ermurachi.

Potrivit expertului, implementarea reformei este un proces de lungă durată, iar adevăratele provocări vor apărea la etapa de implementare.

„Problema o să se materializeze pe subiectul reformei administrației publice locale, pentru că este un subiect foarte sensibil. Al doilea aspect pe care eu îl văd foarte problematic este că se va specula foarte mult pe această reformă a administrației publice locale. Cetățenii sunt foarte sensibili. Dar chiar dacă se vor lua aceste decizii, deja urmează să fie alocate resurse suficiente care să implementeze mai departe o eventuală reformă. Va mai fi nevoie de echipe care să ofere asistență, echipe care să consulte, care să înțeleagă foarte bine lucrurile și abia atunci vom putea vorbi despre rezultate succes”, a conchis Adrian Ermurachi.

Opoziția, împotriva reformei

Deputatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Vasile Bolea, într-o conferință de presă, la care a participat alături de primari socialiști a menționat că reforma administrativ-teritorială contravine Constituției Republicii Moldova. Acesta a mai adăugat că, prin această reformă, autoritățile ar urmări, de fapt, centralizarea. „PSRM a lansat o campanie națională împotriva reformei administrative și vrem să spunem că cetățenii sunt categoric împotriva acestei reforme, cel puțin în varianta prezentată acum”, a spus Bolea.

Iar deputatul socialist Vladimir Odnostalco a numit reforma administrativ teritorială un ”atac raider” din partea guvernării și a spus că PSRM colectează de la populație semnături împotriva acestei reforme și planifică să organizeze proteste pentru a stopa „fărădelegile admise”.

În prezent, în Republica Moldova avem 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă. Toate acestea la o populație de 2.615 milioane de locuitori, potirivt datelor din 2021.

 

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept