Raport Alternativ IPRE: Șapte ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova – Progrese, Constrângeri și Priorități
Pe parcursul celui de-al șaptelea an de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova (1 septembrie 2020 – 1 septembrie 2021), se atestă în continuare un progres calitativ mai înalt în acele domenii și sectoare, care au fost condiționate în cadrul programelor de suport bugetar și de asistență macrofinanciară, oferite de UE. În anul 2021 a crescut încrederea cetățenilor în Uniunea Europeană. Peste 57% din cetățenii Republicii Moldova optează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Acestea sunt principalele constatări ale Raportului Alternativ „Șapte ani de implementare a Acordului de Asociere UE-Moldova: progrese. constrângeri. priorități”, prezentat astăzi, de Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic și cu susținerea oferită de Fundația Konrad Adenauer Republica Moldova.
Potrivit analiștilor IPRE, Uniunea Europeană rămâne principalul partener de dezvoltare al Republicii Moldova, în anul 2020 oferind țării noastre peste 360 mln. euro în cadrul diverselor programe de asistență, inclusiv în programele regionale EU4Business, EU4Energy, EU4Environment, EU4Youth, EU4Digital. În anul 2020, UE a oferit Republicii Moldova în cadrul inițiativei „Echipa Europa” peste 127 mln. euro pentru gestionarea crizei pandemice COVID-19 și a efectelor acesteia. Adițional, în anul 2021, UE a oferit deja Republicii Moldova peste 150 mln. euro, inclusiv peste 100 mln. euro în cadrul programelor de sprijin bugetar și 50 mln. euro – ca ultima tranșă în cadrul asistenței macrofinanciare OMNIBUS. Mai mult, tot în 2021, UE a lansat un Plan special de recuperare economică a Republicii Moldova pentru anii 2021-2024 în valoare de 600 mln. euro, axat pe cinci piloni, și anume: (1) managementul finanțelor publice și al guvernanței economice; (2) economie competitivă, comerț și IMM-uri; (3) infrastructură; (4) educație și angajare pe piața muncii; precum și (5) reforma statului de drept și a justiției. Republica Moldova a continuat să obțină asistență în cadrul programelor tematice ale UE și să beneficieze de programele TWINNING și TAIEX, precum și de expertiza Consilierilor UE de Nivel Înalt. A fost extins mandatul Misiunii EUBAM până la 30 noiembrie 2023. De asemenea, UE a mărit cu 5 mln. euro volumul de asistență pentru etapa a cincea a programului UE de Consolidare a Măsurilor de Încredere. La 28 octombrie 2021, Republica Moldova s-a asociat la Programul UE de cercetare și inovare pentru anii 2021-2027 – Horizon Europe.
Adițional, în contextul noilor obiective ale Parteneriatului Estic post-2020 și al Summitului Parteneriatului Estic din decembrie 2021, se definitivează Planul Indicativ Regional pentru anii 2021-2027, care va susține realizarea Planului Economic și de Investiții regional al UE – Parteneriatul Estic (cu o contribuție UE de 2,3 mlrd. euro). În cadrul acestui program regional, UE va implementa în Republica Moldova cinci inițiative emblematice (flagships): (1) în domeniul economiei durabile vor fi susținute peste 50 000 de IMM-uri; (2) construcția unui terminal marfar pentru stimularea comerțului cu UE; (3) creșterea eficienței energetice; (4) construcția infrastructurii de transport pentru ancorarea Republicii Moldova la TEN-T și (5) modernizarea infrastructurii școlare și implementarea strategiei naționale în domeniul educației.
IPRE constată că dialogul politic UE-Moldova a fost influențat de schimbările produse în politica internă de la Chișinău – în special, odată cu alegerea Maiei Sandu în funcția de Președinte al Republicii Moldova, în noiembrie 2020, și cu alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 -, dar și de evoluția crizei pandemice COVID-19. Adițional, în ajunul Summitului Parteneriatului Estic din luna decembrie 2021, Republica Moldova, Georgia și Ucraina au formalizat inițiativa Trio Asociat. Cu ocazia celei de-a șasea reuniuni a Consiliului de Asociere UE-Moldova au fost recunoscute aspirațiile europene și alegerea europeană a Republicii Moldova, fiind reafirmat angajamentul comun de a consolida asocierea politică și de a aprofunda integrarea economică în conformitate cu Acordul de Asociere. Noua Agendă de Asociere urmează să fie definitivată până la sfârșitul anului 2021. Totuși, până la mijlocul anului 2021, principala constrângere a fost instabilitatea politică, ceea ce a afectat eficiența autorităților naționale în implementarea prevederilor Acordului de Asociere UE-Moldova. Una dintre prioritățile la nivel național rămâne adoptarea noului Plan de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere.
Uniunea Europeană continuă să fie principalul partener comercial-economic al Republicii Moldova, valorificând Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE. Aproximativ 63% din exporturi sunt orientate spre piața UE, iar circa jumătate din produsele și serviciile importate de Republica Moldova sunt de origine din țările UE. România, Germania și Italia sunt principalele țări de destinație a exporturilor moldovenești din cadrul UE. Chiar dacă se înregistrează o rată de aproximativ 65-70% de transpunere în legislația națională a acquis-ului comunitar, prevăzut de Acordul de Asociere (circa 500 din peste 680 de directive și regulamente UE sunt transpuse total sau parțial), principala provocare este implementarea acestei legislații, în special, în domeniul transporturilor și în cel al mediului, precum și punerea în aplicare a măsurilor sanitare și fitosanitare. Una dintre prioritățile pentru perioada următoare rămâne încheierea unui Acord cu UE privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ACAA).
Cooperarea UE-Moldova în domeniul antifraudă a continuat în baza acordurilor de cooperare ale CNA, Serviciului Vamal și Curții de Conturi cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Republica Moldova trebuie să își extindă cooperarea strategică și operațională în domeniul antifraudă și anticorupție cu Oficiul Procurorului European (EPPO). Activitatea ANI a fost consolidată în comparație cu anul precedent. Parlamentul a lărgit competențele inspectorilor de integritate, a extins domeniul controlului persoanelor afiliate în caz de suspiciune justificată, iar subiecții declarării vor fi obligați să declare prețul de piață al activelor. Activitatea ARBI necesită a fi îmbunătățită în continuare, inclusiv prin adoptarea unei Strategii de recuperare a bunurilor infracționale. Sunt necesare eforturi suplimentare în domeniul cooperării internaționale în materie penală și de recuperare a activelor aflate în afara țării, inclusiv prin crearea echipelor comune de investigație (JIT), detașarea reprezentanților Procuraturii la Oficiul EUROJUST, crearea unui task-force național în domeniul recuperării activelor. Se impun, de asemenea, eforturi internaționale la nivelul SUA, UE și altor țări partenere ale Republicii Moldova pentru activarea măsurilor restrictive și a sancțiunilor persoanelor financiare față de cleptocrații fugari și afiliații lor implicați în fraude financiare, spălarea banilor, violarea drepturilor omului.
Pentru mai multe detalii Raportul poate fi consultat în Română aici și Engleză aici.
Înregistrarea video a evenimentului public de prezentare a Raportului poate fi urmărită aici.
Raportul IPRE a fost elaborat în cadrul Proiectului IPRE „Monitorizarea implementării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS).
