Pedepsele pentru corupţia electorală şi politică, înăsprite: Proiectul va îmbunătăţi vizibil capacitatea organelor de drept şi autorităţilor publice pentru contracararea acestui fenomen, opinii /// TVR, Moldova

„În momentul în care persistă fenomenul de corupţie electorală, este evident că fraudarea voturilor într-o anumită măsură poate afecta rezultatul scrutinului electoral, ba mai mult decât atât, în cazul în care diferenţa dintre primul şi al doilea concurent electoral ar fi de ordinul miilor de voturi sau a zecilor de mii scrutinul ar putea fi declarat nul din cauza documentării unui număr de câteva mii de votanţi care ar fi fost transportaţi organizat către secţiile de votare. Cred că această inovaţie adusă de proiectul de lege ce va fi votat în Parlament şi de definire foarte clară a acestui fenomen va îmbunătăţi într-o manieră vizibilă capacitatea şi atribuţiile de care dispun organele de drept, dar şi autorităţile publice pentru contracararea acestui fenomen”, a opinat expertul IPRE, Mihai Mogâldea.

„Proiectul de lege vine să înăsprească sancţiunile pentru diferite abateri în procesul elctoral pentru a preveni corupţia politică şi electorală. Şi, în acest sens, o altă inovaţie a acestui proiect de lege ţine de majorarea sancţiunilor determinant pentru anumiţi actori ai procesului electoral: candidaţi, concurenţi electorali, participanţi la referendum, reprezentanţi ai grupurilor de iniţiativă, reprezentanţi cu drept de vot consultativ, adică actorii care sunt nemijlocit implicaţi în procesul electoral, aşa încât toţi cei care sunt implicaţi direct în procesul de organizare a alegerilor să înţeleagă că au o responsabilitate mult mai mare comparativ cu alegătorul simplu”, a spus Pavel Postică, vicepreşedintele CEC

„Posibilităţi de intervenţie a organelor de drept din punctul nostru de vedere există doar că nu se poate sancţiona prin prisma transportării organizate a alegătorilor şi pentru a simplifica şi clarifica lucrurile s-a venit cu acel proiect, cu acea sancţiune care a fost, inclusiv, acceptată de CEC, avizată pozitiv cu o singură remarcă în care noi am menţionat că în anumite situaţii CEC ar trebui să fie acel organ care să autorizeze anumite tipuri sau transportarea organizată a alegătorilor către secţiile de votare. Fie este vorba de un sat dintr-o comună care distanţa este relativ mică, dar deschiderea unei secţii pentru 50-60 de alegători nu este raţională şi este mai raţional să organizezi transportul plătit din banii autorităţilor publice sau situaţiile pe care le-am avut cu transportarea alegătorilor din regiunea transnistreană în cazul în care, spre exemplu, autorităţile publice la nivel central cu acordul CEC se plătesc nişte rute speciale de autobuz în care există posibilitatea să asiste observatorii de la partide, organizaţii neguvernamentale ca să evite agitaţia electorală, când ea există. Nu am venit cu interdicţii absolute, am venit şi cu anumite soluţii reieşind din situaţia care poate să fie inclusiv în scrutinele viitoare, reieşind din experienţa pe care o avem din scrutinele precedente. Noi am încercat să atragem atenţia nu doar la transportarea organizată a alegătorilor, în premieră, CEC, săptămânal, prezintă datele pe fiecare circumpscripţie referitor la numărul de alegători incluşi în listele electorale, anume pentru a preveni şi acel proces urât care s-a întâmplat anume în alegeri locale, aşa zisa migraţie a alegătorilor pe listele electorale şi doar prin faptul că săptămânal am prezentat datele se observă o tendinţă de păstrare”, a menţionat Pavel Postică, vicepreşedintele CEC.

Potrivit lui Pavel Postică, CEC ar putea aproba o hotărâre privind transportarea alegătorilor către secţiile de votare şi în cazul alegerilor locale noi ce se vor desfăşura duminică, 21 noiembrie, în mai multe localităţi din R. Moldova, inclusiv în municipiul Bălţi. „Există un consens pe interiorul CEC că ar fi cazul să fie adoptată o astfel de hotărâre, se discută detaliile, cu siguranţă, se vor discuta în şedinţă publică propunerile din partea membrilor şi vom încerca să facem acest lucru cu ceva timp înainte de ziua alegerilor. Dacă anterior aceste hotărâri se adoptau practic în ultimele zile de campanie acum încercăm să facem acest lucru mai devreme anume în scop de prevenţie, pentru a transmite un mesaj atât alegătorilor că asta nu este bine să participi la astfel de acţiuni, dar şi pentru concurenţii electorali care potenţial poate se gândesc să pună în aplicare astfel de scenarii că nu ar fi bine să le admită şi mai bine să facă agitaţie electorală onestă. Noi am discutat şi am convenit în şedinţele preparatorii cu colegii că ar fi bine să fie emisă o astfel de hotărâre, sperăm mâine să fie inclus pe ordinea de zi şi susţinut. CEC doar la alegerile prezidenţiale din 2020 a venit cu o hotărâre care a stabilit care sunt limitele şi în ce mod se poate sau nu de a asigura transportarea pasagerilor la general în ziua alegerilor şi implicit a alegătorilor către secţiile de votare, în alegerile anticipate din anul curent o astfel de hotărâre nu a fost adoptată”, a menţionat vicepreşedintele CEC.

Cu referire la permiterea agitaţiei electorale în ziua alegerilor, expertul IPRE, Mihai Mogâldea, a menţionat: „Problema zilei tăcerii apare în momentul când pe online în ziua votului toţi candidaţii electorali se abţin de la promovarea mesajelor electorale, în acelaşşi timp avem publicitate plătită care apare inclusiv în ziua alegerilor, postări care rămân active sau panouri în oraş, pliante lipite. În acelaşi timp e important de spus că menţinerea agitaţiei electorale în ziua votului sau premergătoare votului scuteşte autorităţile de utilizarea anumitor elemente de supraveghere pe care nu le au, cum ar putea CEC să pedepsească un anumit concurent electoral care pe online în ziua votului are postări sponsorizate, nu dispune nici CEC de instrumente pentru a face acest lucru, dar nici alte autorităţi din R. Moldova nu supraveghează activitatea pe online”.