Podcast 39. „Noi și Europa”. Viziunea și prioritățile pe termen scurt și mediu ale noii componențe a CEC

12 noiembrie 2021

În Republica Moldova se vorbește destul de rar despre domeniul electoral. De obicei, ne amintim despre probleme procesului de vot fie înainte, fie imediat după fiecare scrutin. Așa s-a întâmplat și în ultimii ani, atunci când, în nenumărate rânduri, am observat deficiențe în organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Multe dintre aceste probleme au fost semnate repetitiv de către observatorii naționali și internaționali, fiind invocată, pe bună dreptate, ingerința politicului în activitatea unor membri ai Comisiei Electorale Centrale.

Desemnarea noii componențe a Comisiei Electorale Centrale ne oferă motive de optimism pentru viitoarele runde de alegeri. Votarea în funcție a unor specialiști în domeniul electoral, cu o experiență vastă în procesul de organizarea și monitorizare a alegerilor, reprezintă un semnal pozitiv pentru democrația electorală din Republica Moldova.

Care este viziunea și care sunt obiectivele setate pentru mandatul actualei componențe a Comisiei Electorale Centrale? Ce-și propun membrii CEC-ului pe termen scurt și mediu în materie de perfecționarea legislației electorale? Cum poate fi îmbunătățit procesul de vot în Republica Moldova? La toate aceste întrebări vom încerca să răspundem astăzi în cadrul unui nou podcast alături de Pavel Postică, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale. Eu sunt Cristina Popușoi și asculați Noi și Europa, un podcast despre europenizarea Republicii Moldova.

*********
Domnule Postică, actuala componență a CEC-ului a fost numită de către Parlament și Președinție la mijlocul lunii septembrie. Mandatul fiecărui membru al CEC este pentru o perioadă de cinci ani. Care este viziunea și care sunt prioritățile setate de către membrii Comisiei Electorale Centrale pentru acest mandat pe care l-ați primit de curând?

Într-adevăr, am fost confirmați în funcție de Parlament la mijlocul lunii septembrie. Mai exact, la 16 septembrie a avut loc ședința Parlamentului și imediat după noi ne-am întrunit și am avut o discuție colegială cu aceste șase persoane despre acțiunile noastre de mai departe. Într-un fel, ne-am setat, cum ați menționat dumneavoastră, prioritățile, divizîndu-le în priorități imediate și priorități pe termen mediu și, eventual, mai lung. Una din prioritățile imediate era să facem funcțională instituția Comisiei Electorale Centrale. Ori, tehnic vorbind, mandatul componenței precedente a Comisiei Electorale Centrale a expirat pe data de 15 septembrie și undeva, cel târziu pe 21 septembrie, urmau să fie începute toate pregătirile tehnice, logistice și normative pentru organizarea alegerilor parțiale în 15 localități din Republica Moldova, pentru alegerea primarilor în 15 localități din Republica Moldova și inclusiv municipiul Bălți. Asta ar însemna că noi, pentru a face funcțională instituția, am avut foarte puțin timp la dispoziție și din acest considerent prima acțiune pe care am întreprins-o noi a fost alegerea președintelui Comisiei Electorale Centrale, care tehnic și normativ să poată să reprezinte instituția în raport cu tot ce înseamnă mediul extern din toate punctele de vedere. În paralel, noi am suspendat procesul de alegere a vicepreședintelui și a secretarului Comisiei Electorale Centrale pe o durată nedeterminată la acea etapă, adică la prima discuție cînd am avut-o cu colegii, anume pentru a oferi posibilitatea Parlamentului să numească toți membrii Comisiei Electorale Centrale. Dar aici țin să subliniez că, potrivit codului electoral, potrivit legislației, conducerea Comisiei Electorale Centrale urmează să fie aleasă în cel mult 15 zile. De asta, în primă zi posibilă noi am ales doar președintele și în ultima zi posibilă noi am ales deja vicepreședintele și secretarul Comisiei Electorale Centrale. La fel, una dintre prioritățile immediate, după cum ați menționat, a fost organizarea sau începerea operațiunilor pentru organizarea alegerilor parțiale, lucru pe care l-am făcut și la momentul de față suntem în proces de organizare a alegerilor în aceste 15 localități din Republica Moldova cu suportul colegilor, funcționarilor electorali din teritoriu, din canalele electorale ierarhic inferioare, adică Consiliile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare. Cam astea sunt sau au fost prioritățile imediate. În afară de asta, noi am setat în urma discuțiilor anumite priorități pe termen mediu, pe care suntem conștienți că nu o să putem să le soluționăm foarte rapid. Și astea se referă în primul rând la o anumită doză de transparență și responsabilitate în ceea ce privește finanțarea campaniilor electorale. În acest sens, am mers către Guvernul Republicii Moldova să ne delege în componența Comisiei Electorale Centrale, mai exact în direcția financiar-economică a Comisiei Electorale Centrale, persoane din cadrul Inspectoratului General de Poliție, Serviciului Fiscal de Stat, inspecției financiare, așa încît să examinăm mai detaliat, mai atent, toate rapoartele financiare ale concurenților electorali, să nu admitem situații în măsura posibilităților, privind suspiciuni de finanțare netransparentă a concurenților electorali. Ne bucură faptul că Guvernul a reacționat pozitiv, a permis delegarea personalului din aceste instituții. În acest fel, pe 19 octombrie, în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale, noi am stabilit prin hotărâre un șir de responsabilități suplimentare pentru anumite autorități publice, inclusiv instituțiile vizate, în care am dispus crearea grupului de lucru și delegarea persoanelor, și ulterior, prin dispoziția președintelui Comisiei Electorale Centrale a fost creat un grup de lucru care să fie responsabil de examinarea mai detaliată, mai atentă a rapoartelor financiare.

În paralel, iarăși pe termen mediu, a fost creat un grup de lucru care are drept sarcină elaborarea unui proiect tehnic de modificare a legislației electorale. Și aici noi am divizat lucrurile în cîteva etape. La prima etapă ne-am propus ca în mare parte colegii din cadrul Comisiei Electorale Centrale să vină cu o analiză conceptuală și anumite viziuni conceptuale de modificare a legislației electorale și conexe. După care, la următoarea etapă, iarăși tehnic, să invităm colegii din societatea civilă, experți naționali și internaționali să vină să avizeze și ei acest concept tehnic de modificare a legislației, să vină cu propunerile lor. În acest fel, ne-am propus să elaborăm un proiect de lege de modificare a codului electoral și a legislației conexe, după caz, deci contravenționale, penale, a legii cu privire la partidele politice sau a codului serviciilor media.

O să vedem care o să fie toate actele care o să urmeze să fie modificate. Și la a treia etapă, care o să fie finalizată sau începută mai bine zis la începutul lunii februarie, ne propunem ca termen limită să finisăm cu primele două etape la începutul lunii februarie, așa încât în prima joi a lunii februarie, atunci cînd să tradițional este marcată Ziua Internațională a Alegerilor, să facem public un proiect de lege, care să poată să fie consultat deja cu toți actorii implicați în procesul decizional, în special partidele politice, fracțiunile parlamentare, Guvernul, Ministerul Justiției, Centrul Național Anticorupție, adică toate avizele care sunt necesare de colectat.

Dumneavoastră ați spus că până acum niciuna dintre hotărârile pe care le-a luat actuala componență a CEC-ului nu a fost contestată în instanța de judecată. Până acum, însă, CEC-ul a fost, în componențele sale anterioare, a bănuit sau acuzat de anumiți actori politici că ar face interesele sau ar fi implicat în anumite chestiuni politice, că ar exista ingerință politică în activitatea CEC-ului. Cum vă propuneți dumneavoastră să asigurați independența instituției? Cu alte cuvinte, poate CEC-ul să își facă curat în propria curte?

Noi încercăm să facem lucrul ăsta și acele inițiative sau acele angajamente pe care ni le-am asumat și pe care le-am declarat și public, asta și încercăm să punem în aplicare. Dacă, și lucrul ăsta a fost confirmat în mai multe rânduri de mai mulți actori naționali și internaționali, avem deficiențe în ceea ce privește legislația electorală, noi ne-am propus să revizuim acest lucru. Dacă au fost acuzații sau suspiciuni cu referire la examinarea necorespunzătoare a rapoartelor financiare ale partidelor politice și concurenților electorali, ne-am propus și încercăm să facem tot posibilul pentru a soluționa această problemă. Dacă s-au făcut comentarii cu referire la faptul că Comisia Electorală Centrală nu a intervenit în nici un fel din perspectiva prevenirii transportării organizate a alegătorilor, am făcut și acest lucru. Am stabilit niște obligațiuni suplimentare pentru colegii de la alte instituții care pot și trebuie să urmărească procesul de respectare a legislației din perspectiva transportului de pasageri, spre exemplu. Mesajul pe care vrem să-l transmitem societății este că noi vom depune tot efortul posibil, tot ce depinde și ne stă nouă în puteri, pentru a pune în aplicare mecanismele și pîrghiile pe care le avem la dispoziție, așa încât să asigurăm un proces electoral liber, corect și accesibil pentru toți doritorii care vor vrea să se implice în procesul electoral, indiferent că se vor implica în procesul electoral pe poziție de alegători, din poziția de concurenți electorali sau candidați independenți.

Cum vedeți dumneavoastră din interior capacitățile și resursele pe care le dispune Comisia Electorală Centrală și ce credeți că ar trebui să facă guvernarea pentru a întări aceste capacități ale instituției electorale?

Foarte incomodă și provocătoare întrebare, dacă sincer. Pe 19 octombrie am aprobat proiectul bugetului instituției pentru anul 2022. Aici trebuie să fie foarte clar. Eu am zis proiectul bugetului, adică viziunea instituției, cum vedem noi că ar trebui să arate un buget al Comisiei Electorale Centrale. În primul rând, atunci când vorbim de independența unei instituții, se pornește inclusiv de la independența financiară a acesteia. Dar bugetul într-un final trebuie să fie aprobat, coordonant cu instituțiile guvernamentale, în special cu Ministerul Finanțelor, Guvernul Republicii Moldova și într-un final aprobat de către Parlamentul Republicii Moldova. În acest buget noi am inclus mai multe cheltuieli care din punctul nostru de vedere sunt necesare, indispensabile pentru a organiza procesul electoral, așa cum am zis, liber, corect și accesibil pentru toți doritorii sau toți actorii procesului electoral. Și aici am prevăzut mai multe cheltuieli pentru în primul rând majoritatea, sau o bună parte din cheltuieli care nu erau planificate inițial, sau care țin doar de dezvoltarea strategică a instituției și nu de funcționalitatea imediată a acesteia, țin de dotarea sau modificarea componenței, hai să zicem așa, a parcului de tehnică utilizată de Comisia Electorală Centrală pentru organizarea alegerilor. Adică vorbim de acele computere, notebook-uri care sunt utilizate pentru gestionarea SIAS Alegeri,  Registrului de Stat al Alegătorilor, listelor electorale și nemijlocit documentării faptului că alegătorii s-au prezentat la votare. Toate acele computere care au fost folosite, sau majoritatea dintre ele, sunt deja învechite, nu fac față de foarte multe ori efortului la care sunt supuse, pentru că ele deja sunt destul de vechi. O altă linie majoră de cheltuieli ține de implementarea, hai să zicem așa convențional, a modului de vot prin internet, adică pregătirea tuturor pașilor pentru a asigura votarea prin internet. Asta nu înseamnă că odată ce nouă o să ne ofere banii, a doua zi alegătorii Republicii Moldova o să poată să voteze prin internet, pentru că noi trebuie să fim conștienți de faptul că procesul este destul de complicat, urmează să fie elaborate programele corespunzătoare care să fie sigure din punct de vedere tehnic, să asigure securitatea și secretul votului. Dar pe de altă parte, să fie destul de rapide așa încât să transmită informația sau rezultatele practic imediat după închiderea secțiilor de votare. Ceea ce vreau să zic este că nu ar trebui să admitem situații care s-au întîmplat, cu regret, în anumite țări vecine recent, atunci cînd rezultate prin votul prin internet au fost afișate mult mai târziu decît rezultatele procesate mecanic în secțiile de votare și acest lucru poate influența încrederea alegătorilor în procesul electoral. Deci ceea ce ne propunem noi, încă o dată, elaborarea acestui modul, testarea acestuia, implementarea sau punerea lui în aplicare parțială la următoarele alegeri locale, ca noi să vedem cum funcționează, cît este de sigur, cît este de apreciat de alegători, utilizat de alegători, și într-un final, de ce nu, să încercăm să-l punem în aplicare peste o perioadă rezonabilă de timp. Din punctul meu personal de vedere, perioada rezonabilă de timp ar fi  de vreo doi ani de zile. Pentru următoarele alegeri, hai să zicem, locale generale, noi am putea să facem o simulare la nivel național, așa încât poate pentru următoarele alegeri prezidențiale deja poate chiar să-l punem în aplicare.

Vreau să ne oprim un pic la votul electronic, domnule Postică. Iată pe lângă faptul că este nevoie de acești bani pentru a implementa un astfel de sistem, vreau să ne spuneți de ce alte lucruri e nevoie pentru a face funcțional votul electronic și ce impedimente credeți dumneavoastră, ca reprezentant al Comisiei Electorale Centrale, că ați putea întâmpina în punerea în practică a votului online?

Eu cred că principalul obstacol în implementarea votului electronic este încrederea, sau mai bine zis, lipsa totală a încrederii publicului în acest exercițiu, pentru că dacă am face un sondaj de opinie, eu sunt sigur că majoritatea cetățenilor ar răspunde că ei acceptă votul electronic, dar în același timp dacă o să facem o simulare de vot electronic, la noi e o temă foarte sensibilă care poate diviza societatea, noi o să vedem că o bună parte dintre cei care o să piardă scrutinul o să inițieze discuții și suspiciuni de fraudare a rezultatelor, inclusiv din perspectiva utilizării votului electronic. Asta înseamnă că într-un final în societate există un consens că lucrurile trebuie să se întâmple, dar încă nu există suficientă încredere în toate procesele respective. De asta, inclusiv pentru această perioadă de 2-3 ani de zile, noi o să trebuiască să depunem efort pentru a schimba paradigma, în sensul în care să convingem cetățenii Republicii Moldova nu doar de necesitatea implementării votului prin internet, dar și de faptul că votul prin internet este sigur, este secret, poate fi liber exprimat și este credibil. Iar pentru asta eu sper că vom avea suportul tuturor instituțiilor guvernamentale, pentru că anume instituțiile de stat trebuie să ofere primul exemplu pentru a pune în aplicare votul prin internet. Aici aș vrea să aduc drept exemplu Parlamentul Republicii Moldova, care foarte mult timp nu a pus în aplicare votul electronic în cadrul Parlamentului Republicii Moldova, dar recent, practic de la această sesiune parlamentară, au pus în aplicare votul electronic, un pic care nu-i secret, dar care oricum diferă de votul tradițional prin ridicarea mâinii, dar deja arată sau transmite mesajul politicului că se poate avea încredere în mijloacele electronice, în serviciile electronice prestate de toate autoritățile publice din Republica Moldova. Deci ăsta este un exemplu, iar prin astfel de exemple, eu cred că noi trebuie să ne propunem, de ce nu, la prima etapă, să modificăm mecanismul sau inclusiv să punem în aplicare mecanismul de vot electronic, inclusiv în cadrul CEC.

Un alt aspect, cred eu, destul de important și sensibil din timpul alegerilor din Republica Moldova, este felul în care se votează în regiunea din stânga Nistrului. De foarte multe ori au fost acuzații de fraudă acolo, precum că s-ar cumpăra voturi, știți și dumneavoastră, așa cum spuneam mai devreme, domnule Postică, și din experiența anterioară pe care ați avut-o la Promo-LEX, care este situația în regiunea transnistreană în timpul alegerilor. Acum aș vrea să vă întreb ce planuri are CEC pentru a diminua aceste riscuri de fraudare a alegerilor în regiunea transnistreană?

Eu sper să fie o întrebare mai simplă pentru mine aceasta pentru că recent am răspuns la această întrebare în cadrul dialogului purtat de autoritățile constituționale din Republica Moldova cu partenerii din UE pe segmentul drepturilor omului. Deci tradițional mecanismul de dialog Republica Moldova – Uniunea Europeană pe domeniul drepturilor omului, dacă nu greșesc, o săptămână în urmă a fost formulată așa o îngrijorare și întrebare din partea partenerilor. Ceea ce am zis atunci am să repet și acum. Noi pornim de la prezumția că cetățenii Republicii Moldova au drept de vot, indiferent de locul unde se află ei, deci inclusiv alegătorii din regiunea transnistreană. Atâta timp cât acest drept este prevăzut în Codul Electoral, noi să facem tot posibilul pentru ca să-l asigurăm. Doar că aici apare o mică problemă legată de faptul că în ultimele scrutine au fost actori politici care au denaturat ceea ce înseamnă ideea votului liber exprimat, prin faptul că alegătorii din regiunea transnistreană, în foarte multe cazuri, au fost transportați organizat la secțiile de votare. Pe parcursul transportării au fost suficiente situații care pot oferi suspiciuni de, hai să zicem așa popular vorbind, de corupere a alegătorilor. Toate astea, suprapuse peste faptul că, practic niciun concurent electoral nu a avut nicio posibilitate reală să organizeze o campanie în regiunea din stânga Nistrului. Pornind de la aceste două aspecte fundamentale, pe de o parte transportul organizat, iar pe de altă parte impedimente în organizarea campaniei, noi putem să intuim care este reacția publică la aceste probleme. Ceea ce trebuie să facem noi, din punctul meu personal de vedere, este să depunem maxim efort pentru toți concurenții electorali. În primul rând să aibă posibilitatea să-și desfășoare liber campania în regiunea transnistreană, prin metode tradiționale, dar și metode mai noi, cum sunt prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronică în special, rețele sociale, dar aici nu ține atât de mult de noi ca CEC, cât de concurenții electorali. Alegerea o vor face ei. Noi, din punctul nostru de vedere, vom informa alegătorii din regiunea transnistreană despre drepturile pe care le au, modalitatea cum pot să-și exercite dreptul la vot. Sper eu că se va interveni cu o sancționare mai dură a cazurilor de corupere ale alegătorilor, inclusiv din perspectiva transportării organizate ale acestora. Și aici o să deschid o mică paranteză: dacă nu greșesc eu, de săptămâna trecută, și-a început activitatea un grup de lucru la Ministerul Justiției, prin care s-a inițiat procedura de revizuire a legislației punitive, vorbim aici de codul contravențional și codul penal, din perspectiva sancționării cazurilor de finanțare ilicită a campaniilor electorale, coruperea alegătorilor, tot ce înseamnă sancționare pentru abuzuri sau abateri in campaniile electorale. Sper eu că în scurt timp, aceasta este o activitate care este cumva desfășurată mai mult sub egida Ministerului Justiției, dar cu participarea actorilor din diferite instituții, inclusiv noi din cadrul CEC, suntem membri ai acestui grup de lucru, și vom veni cu propuneri pentru înăsprirea anumitor sancțiuni acolo unde credem că este cazul, sau din contra, diminuarea anumitor sancțiuni pentru anumite încălcări nesemnificative din procesul electoral. Și toate astea, în cumul, vor oferi mai multă credibilitate atunci când cineva va încerca să încalce acele reguli de joc care sunt stabilite în Codul Electoral, regulile de campanie și vor vrea să influențeze necorespunzător alegătorii din Republica Moldova, inclusiv alegătorii din regiunea transnistreană.

Un ultim aspect al acestei discuții, domnule Postică, spuneți-ne cum își propune actuala componență a CEC-ului să reformeze aspectele ce țin de finanțarea partidelor în timpul campaniilor electorale?

Este o întrebare care o să-mi ia mai mult timp ca să răspund în profunzime, sau cu mai multe detalii, dar ținând cont de faptul că nu prea avem foarte mult timp la dispoziție, dacă tot ați menționat că este ultima întrebare, o să încerc să răspund foarte rapid. Ceea ce ne propunem noi, am zis, primii pași deja i-am făcut, am creat acel grup de lucru inter-instituțional, în care am invitat colegi din alte instituții să ne ajute să facem regulă în acest domeniu. Cel puțin din perspectiva alegerilor parțiale care sunt organizate acum în aceste 15 localități, inclusiv municipiul Bălți, eu sper să reușim să oferim încrederea publicului că lucrurile pe segmentul finanțării politice, hai să zicem așa generic, pot fi ținute sub control și în limita prevederilor legislației în vigoare. Dar, cu siguranță, vom mai veni cu anumite rectificări din perspectiva modificării cadrului normativ pentru a pune la dispoziție multe mecanisme și mijloace de a interveni atunci când este vorba de anumite încălcări sau abuzuri. Și nu în ultimul rând, dar ca mesaj general, ceea ce am făcut noi, sau ceea ce încercăm să facem noi acum temporar, doar pentru aceste alegeri, acest grup de lucru, noi dorim să-l permanentizăm, noi vrem să deschidem o secție nouă în cadrul Comisiei Financiar-Economice a CEC, care să fie responsabilă anume de acest domeniu. Deci ne propunem să modificăm structura organizatorică a CEC  prin crearea acestei subdiviziuni și aprobarea bugetului necesar pentru finanțarea activității acesteia. Inclusiv din acest punct de vedere, bugetul CEC un pic a crescut comparativ cu anii precedenți.

*****

Ați ascultat podcastul „Noi și Europa”, un produs al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, dezvoltat în parteneriat cu Radio Chișinău, ZUGO și Fundația Konrad Adenauer. Ne găsiți și pe platformele de podcast și în emisie la radio. Eu sunt Cristina Păpușoi și vă dau întâlnire luna viitoare, ca să discutăm împreună despre realitățile europene.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept