Polarizarea etnică în Republica Moldova: cum să contracarăm discursul și acțiunile instigatoare la dezbinare? Op-Ed de Mihai Mogîldea /// IPN.MD

9 noiembrie 2021

Polarizarea etnică a societății și instigarea la divizare a reprezentant unul din instrumentele intens utilizate în ultima perioadă. Reținerea procurorului general Alexandru Stoianoglo la începutul lunii octombrie a atras după sine o serie de critici lipsite de suport factologic, ce făceau trimitere la discriminarea pe criteriul etnic a acestuia. Aceste comentarii, venite atât din partea lui Stoianoglo, cât și a unor decidenți politici, au avut drept scop inflamarea spiritelor în regiunea autonomă găgăuză și redirecționarea dezbaterilor din spațiul public pe marginea acestui subiect către o pistă falsă. Ambele demersuri au fost sortite eșecului, fiind consemnate câteva acțiuni sporadice de protest șideclarații cu iz politic din partea reprezentanților conducerii regiunii.

Cazul Stoianglo a demonstrat încă o dată incompatibilitatea acțiunilor instigatoare la dezbinare cu temele curente de interes major pentru societatea din Republica Moldova, inclusiv din UTA Găgăuzia. Intențiile meschine ale unor actori politici, veniți în special din rândul partidelor de „stânga”, de a polariza electoratul și a crea baricade în interiorul acestuia, au fost descurajate în ultimii ani printr-un discurs incluziv și bine articulat din partea oponenților acestora. Calibrarea dezbaterilor politice pe probleme de natură internă, cât și dezvoltarea unei „imunități” colective la sperietorile electorale din trecut, au reușit să minimizeze impactul polarizării pe criterii etnice. Totuși, pe termen scurt și mediu, sunt necesare intervenții hotărâte la nivel de politici pentru a preveni și combate discursul instigator la ură și dezbinare, alimentat din interiorul țării, cât și din afara acesteia.

Vechiul discurs nu mai funcționează, dar ar putea fi revitalizat?

Rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din luna iulie 2021 reprezintă dovada cea mai concludentă a reculului înregistrat de tezele votului geopolitic, axat pe polarizarea electoratului. De exemplu, în regiunea autonomă găgăuză, unde 95% din locuitori aparțin grupurilor etnice minoritare (găgăuzi, bulgari, ruși), prezența la urne în cadrul alegerilor parlamentare a fost cu circa 13% mai mică față de turul I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, iar scorul obținut de către Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) a fost cu aproximativ 15% mai mic. De asemenea, în Chișinău, unde 17% din locuitori aparțin grupurilor etnice minoritare și unde exista tradițional un nucleu dur al electoratului rusofil, prezența la urne a fost cu circa 30% mai mică față de turul I al alegerilor prezidențiale din 2020, iar scorul obținut de către BECS cu peste 15% mai mic față de același scrutin. Această dinamică a impactat în mod cert procentajul obținut de către BESC la nivel național. Chiar dacă acest concurent electoral a promovat activ mesaje geopolitice, inclusiv declarații menite să instige la ură și polarizare, acestea nu au rezonat cu propriul lor electorat, care a decis să le acorde un vot de blam prin neprezentarea la urne.

Exemplele Chișinăului și regiunii găgăuze demonstrează în esență opacitatea și irelevanța discursului geopolitic, axat pe divizarea etnică, pentru competiția electorală din prezent. Cauzele din spatele acestei situații de facto țin de imaginea contestată a liderilor politici antrenați în răspândirea acestor teze, cât și promovarea unor agende distincte de priorități de către principalele partide ale eșichierului politic. Chiar și în aceste condiții, tezele discursului geopolitic ar putea fi relansate în viitorul apropiat și atent inoculate în spațiul public prin explorarea unor probleme strategice, precum criza gazului, dar și a vulnerabilităților actualei guvernări pe dimensiunea politicii interne și interacțiunii cu Federația Rusă.

Polarizarea etnică este alimentată și din exterior

Conform unui sondaj publicat săptămâna trecută de către Institutul pentru Politici Publice (IPP), peste 90% din locuitorii regiunii găgăuze și ai raionului Taraclia, unde locuiesc preponderent etnici bulgari, se informează din sursele mass-media de limbă rusă. Mai mult decât atât, 62% dintre locuitorii acestor zone au încredere mare și foarte mare în mass-media rusă, iar numai 38% au același nivel de încredere în mass-media autohtonă. Cele mai urmărite canale TV în regiune retransmit programe informative, talk-show-uri și emisiuni de divertisment din Federația Rusă: RTR Moldova, Pervii Kanal Moldova și NTV Moldova.

Ținând cont de rolul decisiv al surselor mass-media în formarea preferințelor de vot, dar și a înțelegerii fenomenelor sociale, economice și de securitate, putem identifica în rândul mass-mediei ruse unul din factorii catalizatori ai polarizării etnice din Republica Moldova. Mass-media rusă afiliată regimului de la Kremlin servește drept paravan pentru construirea unor narative identitare, culturale și geopolitice în Republica Moldova, care sunt exploatate abil la nivel intern de către partidele politice susținute de către Federația Rusă. Prin intermediul acestor canale, amploarea fenomenului dezinformării devine tot mai înaltă și tinde să pericliteze securitatea națională a Republicii Moldova.

Soluții pentru combaterea discursului și acțiunilor instigatoare la dezbinare

Combaterea polarizării pe criterii etnice necesită eforturi conjugate din partea Parlamentului, Guvernului, instituțiilor de supraveghere și monitorizare a activității mass-media, dar și a organelor electorale. În condițiile în care actul de guvernare se află în mâinile unui singure forțe politice, există premisele pentru dezvoltarea unui abordări largi și realiste privind combaterea divizării etnice, pornind de la realitățile cotidiene din Republica Moldova.

Setarea unor parametrii pentru definirea discursului instigator la dezbinare în timpul campaniilor electorale, cât și stabilirea unui instrument de monitorizare și sancționare a acestor acțiuni, este imperativă. Comisia Electorală Centrală (CEC), alături de Parlament și societatea civilă, ar trebui să organizeze un proces de consultări care să conducă la stabilirea unor reguli clare de joc pentru toți concurenții electorali pe această dimensiune.

Totodată, Consiliul Audiovizualului trebuie să asigure monitorizarea eficientă și sancționarea conformă a încălcărilor comise de către radiodifuzori. Cadrul legislativ trebuie ajustat prin înăsprirea sancțiunilor modeste din prezent, aplicate în special în timpul campaniilor electorale. Pe dimensiunea combaterii dezinformării, Parlamentul Republicii Moldova trebuie să readucă pe masa de discuții introducerea unor reglementări privind produsele informaționale redifuzate din Federația Rusă, luând în calcul experiența relevantă a altor state din regiune în acest domeniu.

Mihai Mogîldea este Lider de echipă, Programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Mihai este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene al Colegiului Europei (Bruges).

Această publicație a fost pregătită în cadrul proiectului „Cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic pentru o democrație mai puternică: Georgia, Moldova și Armenia”. Proiectul este implementat de Institutul Georgian de Politici (GIP, Georgia, în parteneriat cu Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE, Moldova) și Centrul Analitic pentru Globalizare și Cooperare Regională (ACGRC, Armenia). Proiectul beneficiază de sprijin prin intermediul Fondului Țărilor de Jos pentru Parteneriatele Regionale – MATRA pentru cooperarea regională în cadrul Parteneriatul Estic (PaE).

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept