Summitul Parteneriatului Estic 2021: Așteptările tinerilor de la procesele de revitalizare și avansare a europenizării Republicii Moldova

4 noiembrie 2021

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu susținerea oferită de Fundația Hanns Seidel Republica Moldova și în parteneriat media cu Privesc.Eu și Realitatea TV, a organizat miercuri, 3 noiembrie 2021, al cincilea eveniment din cadrul inițiativei „#BeTheChange: Schimbarea începe cu tine!”, dedicat așteptărior tinerilor de la Summit-ul Parteneriatului Estic 2021. Acest eveniment a fost conceptualizat de tinerii din cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021.

Invitații la eveniment, care a fost moderat de Emil Burinschi, tânăr cercetător în cadrul IPRE, au vorbit despre importanța Summitului Partneriatului Estic 2021 pentru avansarea relațiilor moldo-europene, care sunt noile priorități pentru viitorul Partneriatului Estic după 2021, da și ce așteptări au tinerilor de la Summitul Parteneriatului Estic.

În continuare, vă propunem câteva dintre principalele intervenții ale vorbitorilor.

Vladimir Cuc, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova: „Este un an deosebit pentru toți, deoarece nu am avut un Summit deja de patru ani, ultimul fiind în 2017. Acest fapt creează niște așteptări mai sporite față de rezultatele acestui eveniment. Plus, aveam până acum deja o agendă clară de cooperare și de realizare a livrabililor până în 2020, iar acum toată comunitatea Parteneriatului Estic (PaE) este în așteptarea unei noi agende. Contextul politic în regiunea PaE, dar și în UE, în această perioadă este destul de complicat. Noi, lucrând de mai mulți ani pe această parte, avem așteptări realiste de Summit, pentru că noi înțelegem că probabil acum nu este încă perioada unor decizii revoluționare politice și noi înțelegem că în aceste circumstanțe, probabil, niște decizii majore va fi greu de adoptat. De aceea, accentul se pune mai mult nu atât pe partea politică, cât pe partea de cooperare reală și practică de apropiere de UE a țărilor care își doresc acest lucru. Astfel, una din așteptările de bază ale Republicii Moldova, pe lângă obiectivele și agenda UE în regiune, este să găsim formule de integrare mai profundă pe piața comercială a UE, dar și să consolidăm dialogul în domeniul securității”.

Iulian Groza, Director Executiv, IPRE: „În cadrul unui eveniment co-organizat de noi la Kiev împreună cu New Europe Center (Kiev) și colegii din Georgia, am discutat foarte mult despre formatul „Trio Asociat”. Înțelegerea mea este că există, probabil, o intensitate mai mare de interacțiune dintre sectorul neguvernamental și centrele de cercetare dintre cele trei țări decât ne-am fi dorit să existe la nivel guvernamental, spre exemplu. Totuși, vreau să zic că lucrurile se schimbă și știm că anul curent a fost semnat la Kiev un Memorandum în format Trio dintre cele trei Ministere de Externe. De asemenea, a fost semnată și declarația de la Batumi a președinților celor trei țări, în prezența Președintelui Consiliului European, Charles Michel. Ceea ce este important acum, atunci când spun despre intensificarea relațiilor la nivel guvernamental, este că noi trebuie să ne învățăm să lucrăm împreună. Deoarece, calitatea de stat de membru al UE, pe care ne-o dorim, implică foarte mult procese de negocieri, compromisuri, decizii – astfel are loc o convergență mai mare la nivel european, iar lucrul acesta trebuie să se întâmple și la nivelul celor trei țări, pentru că toate aceste trei țări au aspirații europene foarte clare”.

Dionis Cenușă, Cercetător, Universitatea Justus-Liebig Giessen, Germania: „Eu consider în continuare că Republica Moldova trebuie să fie un actor realist în raporturile cu UE. Ambițiile sunt mereu sănătoase, dar ele trebuie ancorate în realități. Chiar dacă Republica Moldova trece prin anumite transformări politice extrem de importante, care creează o coeziune în societate în jurul vectorului european, noi avem, pe lângă guvernare, avem instituții de stat, administrație publică națională și locală, instituții neguvernamentale. Astfel, pe lângă cei care discută cu partenerii europeni, avem foarte multă lume care nu participă, ci doar urmărește care vor fi rezultatele palpabile pe care le poate obține Republica Moldova. De aceea, probabil, rezultatele palpabile ar fi partea pe care aș pune un accent foarte mare, deoarece acestea sunt menționate de fiecare dată de partenerii europeni, care spun despre atingerea rezultatelor tangibile pentru cetățeni. Euroscepticismul, care este încă o problemă în UE, apare ca urmare a faptului că noi, cumva, ne focusăm foarte mult pe aspectele tehnice și nu atât pe calitatea implementării sau rezultate, care sunt armonizate cu cele din UE”.

Stanislav Secrieru, Analist Asociat Senior, Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (EUISS): „E important să subliniem, în primul rând, cu ce se va deosebi Summit-ul Parteneriatului Estic din 2021 de celălalt. Al doilea element important este să încercăm să anticipam care vor fi prioritățile din cadrul acestui Summit. În primul rând, acest Summit va avea loc la o distanță de patru ani, și nu de doi ani cum era de obicei. Din varii motive putem constata că s-a pierdut din ritmicitatea întâlnirilor la nivel înalt. Este important că acest proces se reia și e esențial ca pe viitor ritmicitatea să nu depășească doi ani. În al doilea rând, Summit-ul se va desfășura in componență diferită. Pentru prima dată Marea Britanie va lipsi de la masa de discuții. Relația cu Marea Britanie era importantă pentru a promova agenda în interiorul UE. Deci, un jucător important va lipsi și practic UE se va prezenta în componența de 26 de state. La fel, se întâmplă și în componența țărilor din cadrul Parteneriatului Estic. Pentru prima dată Belarus nu va participa la acest Summit, din cauza că s-a autosuspendat de la participarea din cadrul aceste inițiative. Anterior Belarus nu era foarte activ în cadrul Parteneriatului Estic. Acum, însă, relațiile între Belarus si UE sunt la cel mai jos nivel din ultimii 30 de ani, drept urmare a votului fraudat la alegerile prezidențiale din 2020. Au avut loc mai multe valuri de regresii, peste 30.000 oameni arestați si eliberați intre timp, de asemenea au fost 833 de deținuți politici. Astfel, trebuie sa reținem că acest summit va fi in componența 27 + 5 și nu 28 + 6 cum a avut loc in 2017”.

Anastasia Eșanu, Coordonator Comunicare, Young European Ambassadors: „Așteptările tinerilor de la Summit-ul Parteneriatului Estic 2021 sunt foarte ambițioase. În primul rând cred că ceea ce ne-am dori noi ca și tineri este realizarea celor 5 obiective, care UE deja le-a propus pentru parteneriatul estic după 2020. Asta va conta foarte mult pentru noi, deoarece dacă vom avea o economie reziliență și durabilă, un stat de drept, și dacă vom adresa problemele climatice etc., vom asigura un viitor suficient de bun, astfel încât tinerii să rămână in țările Parteneriatul Estic, inclusiv și în R. Moldova. Exodul intelectual persistă și respectiv ceea ce vrem noi, este realizarea acestor obiective. Dacă analizăm documentul din 2020 sau alți ani, vedem că toate aceste obiective se repetă. Și ar fi bine ca în 5 ani să găsim obiective noi pentru dezvoltarea noastră. Ne-am dori niște obiective mult mai elaborate pe viitor. Mulți tineri specialiști au nevoie de experiență de muncă, deci programele de „job shadowing” sunt binevenite în obiectivele politice pe termen lung pentru Parteneriatul Estic după 2020. La fel un aspect foarte important este modernizarea și inovarea la toate nivelurile de educație (școlar, universitar). Am analizat care sunt prioritățile tinerilor la nivel European. Top 5 idei votate de peste 1000 participanți la EYE 21 sunt: (1) Reciclare mai ușoară în întreaga Uniune Europeană; (2) Tragerea la răspundere a companiilor pentru schimbările climatice care au loc; (3) Statul de Drept; (4) O Europă Federală; (5)Uniți în multilingvism”.

Alexandr Burdian, Școala Națională de Studii Politice și Administrative din România: „Situația actuală din Republica Moldova privind societatea incluzivă, diversă și egală, arată conform studiilor că 60% de oameni cu vârsta între 18-29 ani consideră că drepturile omului se încalcă sistematic. Totodată, 46.5% dintre respondenți consideră că tradițiile unei țări pot justifica limitarea drepturilor fundamentale ale omului, ale anumitor grupuri sociale. Pe când un studiu din 2015 arată că există o distanțare socială față de mai multe grupuri sociale, ceea ce agravează marginalizarea grupurilor respective. Din perspectiva tinerilor, 24% și 45% din respondenți sunt de părere că există un nivel „bun” și, respectiv, „satisfăcător” al egalității și nediscriminării tinerilor. Aceste date trebuie luate în considerare când actorii din cadrul politic întocmesc politici pentru o societate incluzivă. Astfel, este foarte important ca aceste aspecte să fie luate în considerație în următoarele discuții din cadrul cooperării în cadrul țărilor Parteneriatului Estic”.

Pentru mai multe detalii, puteți urmări înregistrarea video a evenimentului pe privesc.eu aici și pe rlive.md aici.

Evenimentul este organizat de către stagiari și tinerii cercetători participanți în cadrul programelor #StagiuIPRE2021 și #YoungFellowsIPRE2021 în cadrul proiectului IPRE „Schimbarea începe cu tine! – #BetheChange: Tinerii pentru Europenizarea Republicii Moldova”, implementat în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerul Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

 

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept