Participarea tinerilor la vot: între interpretări eronate și abordări inovative. Comentariu de Mihaela Fedoseev și Mihai Mogîldea

„Dată fiind dinamica în creștere a emigrării tinerilor din Republica Moldova, extinderea reprezentanților generației a doua de emigranți în rândul diasporei moldovenești, dar și consecințele negative ale emigrației asupra calității educației civice și electorale, în special în zonele rurale, sunt necesare intervenții și acțiuni sustenabile la nivel de politici, menite să răspundă impactului noilor provocări de ordin social și demografic asupra participării tinerilor la vot…”

—–

Rata de participare a tinerilor la vot a reprezentat, în ultimii ani, un subiect de actualitate atât în timpul procesului de vot, cât și în perioada imediată după finalizarea acestora. În esență, această problemă apărea în atenția publică odată cu interpretarea eronată a datelor privind prezența la vot a tinerilor în ziua alegerilor parlamentare sau prezidențiale. Aceste statistici, oferite publicului în regim live de către Comisia Electorală Centrală (CEC), au fost deseori analizate în mod greșit de către mass-media autohtonă, fără a înțelege raționamentul de calcul utilizat de către autoritățile electorale. Acest raționament viza proporția participării alegătorilor la alegeri per grupuri de vârstă din totalul voturilor exprimate și nu intenționa să proiecteze proporția participării alegătorilor la vot în cadrul fiecărui grup de grup de vârstă. Astfel, de multe ori se crea percepția falsă că tinerii ar participa într-un număr extrem de redus la urne, participarea lor fiind „cotată” între 10 și 20% per categoriile de vârstă stabilitate de către CEC: 18-25 ani și 26–40 de ani.

Procesul masiv de emigrare în rândul tinerilor, corelat la datele inexacte cu privire la numărul populației cu reședință obișnuită, creează unele discrepanțe în procesul de analiză a ratei de participare la vot a tinerilor. Mai exact, din cauza numărului tot mai redus de tineri cu reședință obișnuită scade și potențialul de participare al tinerilor la vot, mai ales din cauza acoperirii geografice limitate a secțiilor de votare deschise peste hotarele țării. Ținând cont de dinamica în creștere a emigrării tinerilor din Republica Moldova, extinderea reprezentanților generației a doua de emigranți în rândul diasporei moldovenești, dar și consecințele negative ale emigrației asupra calității educației civice și electorale, în special în zonele rurale, sunt necesare intervenții și acțiuni sustenabile la nivel de politici, menite să răspundă impactului noilor provocări de ordin social și demografic asupra participării tinerilor la vot.

Câți tineri mai avem în țară și câți dintre ei votează?

Conform legislației în vigoare, tinerii sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Datele oficiale demonstrează că numărul tinerilor din Republica Moldova se află într-o continuă scădere în ultimii ani. Spre exemplu, în perioada anilor 2017 – 2020, numărul tinerilor a scăzut cu aproape 150 000, ajungând în prezent la cifra de 680 000. La ora actuală, tinerii însumează peste 26% din populația cu reședință obișnuită din Republica Moldova.

În cadrul ultimelor trei scrutine naționale din 2019, 2020 și 2021, prezența la vot a tinerilor a oscilat între 37% și 51% (fig. 1). Cea mai ridicată prezență la vot a fost înregistrată în turul II al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, atunci când 51,46% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani au participat la vot, la o distanță de numai 1,3% față de rata generală de participare înregistrată la acel scrutin. De fapt, acest scrutin a fost unicul pentru care datele privind prezența la urne a tinerilor au fost sistematizate de către Comisia Electorală Centrală (CEC) și prezentate publicului larg. În lipsa unor informații agregate per categoria de votanți 18-35 ani, estimările arată că tinerii devin tot mai interesați să-și exprime opțiunea de vot, înregistrându-se pe ambele segmente (18 – 25 ani și 26-40 ani) creșteri de circa 3-4% între cele două scrutine parlamentare din 2019 și 2021.

Această dinamică poate fi ușor înțeleasă pe fundalul creșterii fulminante a participării la vot a diasporei între 2019 și 2021, atunci când participarea la urne în cadrul alegerilor parlamentare a crescut de peste 3,4 ori, de la circa 76 000 în 2019 la peste 263 000 în 2021. Astfel, pe fundalul procesului de emigrare, dar și a conexiunilor destul de strânse între cetățenii moldoveni aflați peste hotare și populația rezidentă, interesul tinerilor aflați în diasporă pentru alegeri a rămas unul ridicat. Mai mult decât atât, facilitarea exercițiului de votare, prin mărirea numărului de secții deschise în diasporă de la 123 în 2019 la 150 în 2021 a încurajat o participare mai activă la vot, inclusiv a tinerilor.

Probleme asociate cu participarea tinerilor la vot

O bună parte din problemele ce influențează participarea tinerilor la vot sunt greu cuantificabile. Sondajele realizate în rândul tinerilor, cu scopul de a identifica aceste probleme, sunt puțin reprezentative și deseori au drept subiecți doar tinerii integrați în sistemul educațional. Mai mult decât atât, în lipsa unui set de date publice privind participarea tinerilor la vot, ce ar trebui să fie oferite de către CEC la finele fiecărui scrutin, ne pomenim în situația de a opera cu măsurări estimative și inexacte.

Una din problemele-cheie legate de participarea tinerilor la urne ține de locul aflării acestora în ziua votului. În prezent, aproximativ 30 000 de studenți cu domiciliul în afara Chișinăului sunt înmatriculați la universitățile din capitală, iar alte câteva mii de elevi, cu același statut, urmează cursurile colegilor și școlilor profesionale. Alți câteva zeci de mii de tineri locuiesc în Chișinău, fără a-și declara noul domiciliu sau a-și modifica viza de reședință. Respectiv, în ajunul sau în ziua scrutinelor naționale, acest grup de votanți se pomenește în situația de a întreprinde unele acțiuni suplimentare pentru a-și putea exercita dreptul de vot.

În cazul elevilor și studenților, este vorba despre completarea, în ziua votului, a unei declarații pe propria răspundere privind abținerea de la votarea multiplă. În cazul persoanelor care votează în altă localitate decât cea de domiciliu sau reședință, este necesară fie depunerea unei declarații pe propria răspundere la autoritatea administrației publice locale cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor, fie eliberarea unui certificat cu drept de vot în baza unei cereri depuse la biroul electoral al secției de votare la care este arondat. Din păcate, aceste proceduri nu se bucură de o mare popularitate în rândul alegătorilor, fiind aprobate, spre exemplu, doar 3195 declarații de ședere pentru alegerile parlamentare din 11 iulie 2021. Reticența tinerilor de a urma aceste proceduri poate fi cauzată de slaba informare în rândul acestora sau de natura birocratică a documentelor ce necesită a fi depuse în format fizic, nu și online.

Alte cauze ce impactează participarea tinerilor la vot țin de calitatea educației civice în învățământul preuniversitar, grav afectată de scăderea tot mai accentuată a numărului de școli, profesori și elevi. Implicarea redusă a tinerilor în activități comunitare, în special în mediul rural, cât și lipsa unor platforme de dialog sustenabile și reprezentative între autoritățile publice locale și tineri, generează un interes scăzut în activitatea politică la nivelul localităților, orașelor și țării. Pe de altă parte, emigrarea tinerilor, inclusiv a celor de vârstă școlară, ridică problema proximității secțiilor de votare și facilitării procesului de vot în diasporă.

Soluții pentru creșterea participării tinerilor la vot

Dezvoltarea soluțiilor pentru creșterea participării tinerilor la vot trebuie să pornească de la înțelegerea statu-quo-ului și a contextului social și demografic al Republicii Moldova în anul 2021. Mai exact, instituțiile electorale trebuie să asigure sistematizarea și publicarea datelor cu privire la activismul persoanelor cu vârsta între 18 și 35 de ani la urne. În același timp, instrumentele de măsurare a prezenței la urne per grupuri de vârstă, utilizate de către CEC, necesită modificate. O posibilă alterantivă în acest sens ar fi includerea a două grupuri distincte de vârstă pentru prezentarea nivelului de participare în ziua votului: 18 – 24 ani, pentru a măsura prezența la vot a tinerilor ce, în mare măsură, sunt parte a sistemului educațional și 25 – 35 de ani, preponderent angajați în câmpul muncii. Orice propuneri de politici publice pe marginea acestui subiect ar trebui să fie fundamentate pe informații cantitative relevante, care ar putea fi obținute în urma acestor modificări.

Pe termen scurt, implementarea votului electronic ar putea răspunde la cel puțin două provocări majore din prezent: emigrarea în masă a tinerilor și rata scăzută de notificare privind modificarea domiciliului și reședinței în ajunul zilei de vot. Practic votul electronic ar scuti votanții, inclusiv cei tineri, de procedurile de înregistrare prealabilă și cererile/declarațiile privind locul alfării acestora în ziua votului. Totodată, votul electronic ar crea premisele pentru popularizarea importanței exercitării dreptului la vot în rândul tinerilor și ar oferi o soluție la îndemână pentru tinerii aflați în țară și peste hotarele țării, indiferent de locul aflării acestora. Potențialul de vot în diasporă, acolo unde în prezent votează aproximativ 30% din cetățenii cu drept de vot, este mult mai mare și poate fi ușor stimulat prin introducerea votului electronic.

Pe termen mediu și lung, votul electronic trebuie să fie succedat de completarea curriculei școlare cu blocuri de subiecte legate de importanța participării la urne și rolul proceselor democratice din țară. La nivel autorităților locale, accentul trebuie pus pe instrumentele de implicare civică a tinerilor, precum consultările publice pe diferite proiecte de dezvoltare și bugetarea participativă. În același timp, autoritățile naționale trebuie să faciliteze deplina funcționalitate a centrelor raionale de tineret și Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Programelor și Activității de Tineret, care să dispună de fonduri suficiente pentru campanii de sensibilizare și informare în rândul tinerilor pe problema participării la vot.

————

Mihaela Fedoseev este asistentă de program în cadrul Fundației Konrad Adenauer Stiftung Moldova. Anterior, Mihaela a fost stagiară și cercetătoare junior în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). 

Mihai Mogîldea este Lider de echipă, Programul Europenizare, în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Mihai este absolvent al programului de master în Studii Politice și Administrative Europene al Colegiului Europei (Bruges).

———-
Acest comentariu a fost publicat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN și Radio Chișinău, cu suportul Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu nu corespund neapărat cu poziția finanțatorilor.