Monitorul Justiției nr. 10. Grupul de Experți în domeniul Justiției (GEJ)
Monitorul Justiției este un produs IPRE realizat în cadrul inițiativei Grupului de Experți în domeniul Justiției (GEJ) și care prezintă evoluțiile cheie din sectorul justiției din Republica Moldova.
Prezentul raport, Monitorul Justiției #10, se expune cu privire la evoluțiile cheie în sectorul justiției din perioada 1 iulie 2021 – 31 august 2021 și include o serie de constatări și concluzii ale GEJ cu privire la:
- Hotărâri ale Curții Constituționale a Republicii Moldova
- Proiecte de legi adoptate în cadrul ședințelor plenare ale Parlamentului
- Hotărâri adoptate de Consiliul Superior al Procurorilor și actele adoptate de Procurorul General
- Instrumentarea dosarelor de rezonanță de către Procuratură Generală
- Alte evenimente relevante sectorlui justiției
Experții #GEJ au formulat următoarele concluzii:
(1) Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 18/2021 a fost clarificat rolul și limitele de control ale ANI față de activitatea judecătorilor Curții Constituționale în partea ce ține de examinarea regimului juridic al conflictului de interese. CC a clarificat că prevalează prevederile Constituției cu privire la independența și modul de luare a deciziilor de către Înalta Curte față de orice autoritate administrativă.
(2) Modificările operate de Parlament prin adoptarea Legii nr. 252/2020 au fost Considerate neconstituționale atât prin prisma procedurii cât și cu privire la substanța modificărilor aduse. Astfel, reglementările ce țin de procedurile prealabile legate de insolvabilitate au fost declarate neconstituționale.
(3) CC a constatat încălcarea cerințelor de procedură în procesul de adoptare a Legii nr. 217/2020, inclusiv, nu a fost asigurat echilibrul dintre autonomia parlamentară și dreptul la dezbateri parlamentare și formularea de amendamente la proiectele de lege ale deputaților.
(4) CC a constatat neîntrunirea cerințelor de admisibilitate în cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, înaintată de Cristian Rizea. În acest sens, Curtea a reținut că Președintele Republicii Moldova nu este nelimitat în competențele sale de retragere a cetățeniei și că temeiurile de retragere sunt expres prevăzute de Legea cetățeniei.
(5) Modificările propuse la Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 cu privire la declararea averii și intereselor personale vin să fortifice competențele și instrumentele pe care le vor avea la dispoziție inspectorii de integritate, precum și lărgesc cercul de subiecți care sunt supuși verificării, prin includerea membrilor apropiați de familie.
(6) Modificările aduse la Legea nr. 3/2016 cu privire la procuratură consolidează cadrul de verificare a performanțelor Procurorului General de către CSP în contextul prevederilor Constituționale. Legea de modificare a stabilit și o componență mai redusă a CSP, dar și clarifică aspecte legate de interimatul funcției de procuror general.
(7) Modificările aduse la Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior Magistraturii și Legea nr. 3/2016 cu privire la procuratură asigură un cadru îmbunătățit de organizare a adunării generale a judecătorilor și respectiv a procurorilor, oferă candidaților posibilitatea să organizeze activități de promovare a propriei candidaturi și a programului pe care îl propun. Pentru a nu contravine jurisprudenței CC, numirea membrilor CSM din rândul profesorilor de drept a fost stabilită la nivelul actual de majoritate simplă a deputaților din Parlament.
(8) Parlamentul a constat lipsă de progrese vizibile în elucidarea, investigarea și sancționarea persoanelor implicate în frauda bancară. În același timp, Procurorul General a enumerat principalele acțiuni care au fost întreprinse. Se constată o relație tensionată Parlament Procuratură, inclusiv în contextul așteptărilor societății față de dintre și organele procuraturii.
(9) Deși se atestă unele acțiuni legate de investigarea cauzelor de rezonanță, precum frauda bancară, acțiunile procuraturii au fost modeste în partea ce ține de modul în care au fost aplicate măsurile asiguratorii față de Veaceslav Platon, dar și lipsa progresului în extrădarea lui Ilan Sor și a lui Vladimir Plahotniuc.
Autori: Iulian Rusu ([email protected])
Tatiana Ciaglic ([email protected])
Ion Guzun ( [email protected])
Ecaterina Popșoi ([email protected])
Această publicație a fost elaborată în cadrul proiectului „Grupul de Experți în domeniul Justiției”, susținut financiar de Departamentul Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros Moldova. Conținutul publicației este opinia Grupului de Experți în domeniul Justiției și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros Moldova.
Fullscreen Mode
