Iulian Rusu, Director adjunct IPRE, desăre evaluarea activității judecătorilor și procurorilor /// Radio Europa Liberă

6 septembrie 2021

În mod poate surprinzător pentru mulți, cea mai avansată legislație în domeniul re-evaluării judecătorilor și procurorilor este cea din Albania.

Serbia reprezintă un bun exemplu al felului cum o țară care trece de la comunism la un sistem democratic de tip occidental introduce, lent, un sistem de evaluare a performanței și activității judecătorilor și procurorilor.

Totul a început odată cu reforma justiției, în anul 2000, iar aproape un deceniu mai târziu, în 2009, tuturor judecătorilor și procurorilor li s-a cerut să candideze din nou pentru poziția lor. Totul s-a petrecut pe baza legii din 2008, care impune o reevaluare periodică a procurorilor și magistraților, bazată pe criterii limpezi, uniforme și anunțate public. Aceste criterii sunt bazate pe cele stabilite de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei. La cererea Serbiei, o echipă de experți juriști ai Băncii Mondiale a propus de asemenea un sistem de evaluare.

Tot atunci, s-a introdus și o perioadă de probă de trei ani. La fel, s-a renunțat și la criteriul anterior, neformal, de evaluare a activității procurorilor pe baza numărului de cazuri rezolvate. Asta îi făcea pe mulți procurori să se ocupe de cazuri simple sau spectaculoase, lăsând deoparte cazurile mai complexe și neaducătoare de notorietate.

Cu aceeași ocazie, experiența sârbă a arătat că profesia în sine este opusă unor asemenea reevaluări, ba chiar și existenței perioadei de probă. La fel, a pus de la început o serioasă problemă capacitatea evaluatorilor de a… evalua, pur și simplu. A trebuit creat un Consiliu de stat special, suficient de competent pentru a putea evalua activitatea, pregătirea, integritatea și capacitățile personale ale procurorilor. Regulile definitive ale evaluării au fost stabilite abia în 2014, la șase ani de la intrarea în vigoare a legii. Aprecierile finale sunt doar trei: „Extrem de competent”, „competent” și „necorespunzător”.

Dar și vechile democrații europene au câte o formă externă de audit și evaluare a activității procurorilor și judecătorilor. În Danemarca, de pildă, auditul e organizat în comun de Ministerul justiției și de serviciile Procurorului general, iar rezultatele sunt făcute publice într-un raport anual. Desigur, în asemenea țări se pune întrebarea: cine îl evaluează pe Procurorul general? În Finlanda, această sarcină îi revine Curții supreme, împreună cu un Ombudsman numit de Parlament.

În mod poate surprinzător pentru mulți, cea mai avansată legislație în domeniul re-evaluării judecătorilor și procurorilor este cea din Albania. Mai avansată chiar decât în multe țări ale Uniunii Europene, în orice caz mai mult decât în Bulgaria sau România.

Astfel, judecătorii cooptați în ea trebuie să aibă un minimum de 15 ani de experiență și să nu fi ocupat o poziție politică în favoarea vreunui partid politic în ultimii minimum 10 ani.

Comisia e stabilită de ministerul justiției împreună cu parlamentul. Membrii ei trebuie să aducă garanții de imparțialitate, lucrează timp plin și sunt retribuiți cu salariu la nivel de cel de judecător sau procuror.

Dar, în același timp, membrii comisiei trebuie să nu fie mai bătrâni de 65 de ani și, condiție specială, să stăpânească limba engleză! Asta pentru că în comisie pot fi cooptați și experți europeni (dar secretarul general trebuie să fie cetățean al Albaniei)!

****

Instituirea unui mecanism de evaluare a performanței şi activității procurorilor şi judecătorilor, cu atragerea unor profesionişti din afara ţării, este principala măsură prin care noua guvernare pro-democratică de la Chișinău intenționează să elimine corupția din justiție şi să „curețe” sistemul de persoane care de-a lungul timpului au dat motive pentru a fi bănuite de incompetență şi chiar folosire mercantilă a postului ocupat. Nu există însă o descrie amănunțită a modului în care se va proceda la această evaluare și un calendar pe grupuri profesionale vizate.

Vicepreședinta partidului de guvernământ, PAS, Olesea Stamate, anunța recent că mecanismul ar urma să fie adoptat până la finele acestui an şi presupune, între altele, crearea unei comisii de monitorizare internațională, în care vor participa foști procurori și judecători europeni, precum și reprezentanți ai societății civile din Moldova. Această comisie va avea sarcina să creeze două colegii: unul care va evalua nemijlocit procurorii şi judecătorii, și un Colegiu de apel unde vor putea fi contestate rezultatele evaluărilor.

Procedura, deși anunțată deocamdată doar drept intenție, a stârnit nemulțumiri în rândul celor vizaţi, invocându-se, între altele, că s-ar dori nu atât curățarea sistemului, cât o „epurare masivă” a judecătorilor şi procurorilor.

Directorul adjunct pe probleme juridice al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene, Iulian Rusu, precizează că evaluarea externă este, în general, o soluţie extraordinară care se aplică în state cu o justiţie aflată în tranziţie în care mecanismele interne de evaluare şi de auto-purificare ale sistemului nu funcţionează, cum este şi în cazul R. Moldova. Juristul consideră că autorităţile moldovene ar trebui să înveţe din experienţa altor state unde asemenea mecanisme de evaluare şi-au demonstrat eficienţa:

Legile justiției: „graba strică treaba” sau „cu cât mai repede, cu atât mai bine”?

„Sistemul trebuie să asigure că persoanele care efectuează evaluarea sunt integre, iar evaluarea se face după nişte criterii obiective. Întrucât suspiciunile de corupţie mare şi sistemică sunt mari la noi în ţară evident că focusul pe evaluare ţine în primul rând de integritate şi cu referire, în mod special, la averea deţinută.

Întrebarea principală este dacă averea şi cheltuielile pe care le suportă persoanele evaluate şi membrii lor de familie sunt egale cu veniturile legale pe care le-au deţinut şi le deţin.

Acest instrument de asemenea este important pentru că ne dorim judecători şi procurori care nu comit omisiuni grave în înfăptuirea justiţiei, de exemplu interpretează eronat legea şi într-un mod sistematic, sau emit hotărâri care sunt foarte similare după substanţă, dar cu soluţii diametral opuse. Acestea sunt fenomenele cu care se confruntă sistemul justiţiei din R. Moldova şi care ar trebui să fie parte a procesului de evaluare externă.”

Juristul Iulian Rusu precizează că procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor va fi anevoios, de lungă durată, dar cu foarte posibile rezultate pe măsură:

„În acest proces este nevoie de suportul partenerilor de dezvoltare pentru a oferi credibilitate adițională şi a nu a avea suspiciuni că mecanismul este fundamentat politic şi de interes de control a justiției. Evident că mecanismul de evaluare externă va trebui în aşa fel construit încât ponderea decidenților politici să fie minimal. Mai multe procese de luare a deciziilor pe structurile care fac evaluarea, cine participă la selecţia persoanelor din comisiile de evaluare, dacă includ şi comunitatea internaţională pentru a exclude suspiciunile de intenţii de control politic. De principiu, Comisia de la Veneţia a acceptat astfel de instrumente cu condiţia că ele se petrec o singură dată, că sunt garantate drepturile la apărare şi că această evaluare este una obiectivă şi supusă şi unei căi de atac, de verificare pentru a ne aasigura că eroarea umană este filtrată.”

Prioritățile anti-corupție: cum se vor transpune în viață?

Iulian Rusu constată că actualele sisteme interne de evaluare care sunt realizate periodic de către colegiile specializate ale organelor de autoadministrare a justişiei – Consiliul Superior al Procurorilor şi Consiliul Suprem al Magistraturii nu şi-au demonstrat eficienţa, inclusiv pentru că aceste evaluări se fac în special în contextul promovării în carieră, iar integritatea nu constituie un criteriu de bază.

„Deşi breasla de judecători şi de procurori au negat faptul că nu au capacitatea să se auto-administreze şi să se cureţe pe interior, de-a lungul anilor s-a observat altceva. Avem, pe de o parte, foarte multe investigaţii jurnalistice cu averi nedeclarate, cu legături cu lumea criminală, pe de altă parte, avem evaluări a performanțelor de bine şi foarte bine.

Foarte important este şi controlul politic asupra sectorului justiţiei care s-a exercitat de-a lungul anilor. Or politicul care nu are integritate întotdeauna va fi tentat să controleze justiţia pentru că în acest caz este garantată impunitatea.”

Preconizata evaluare a funcționarilor din justiție va începe se pare de la actualul procurorul general. În pofida mai multor critici, inclusiv din partea unor reprezentanți ai societății civile, președinta R. Moldova Maia Sandu a promulgat legea care instituie, în premieră, un mecanism intern, de evaluare a activității și performanței șefului procuraturii generale, respingând repetat criticile că prin această lege, ar fi subminată independența Procuraturii. Controversata lege a fost însă imediat contestată la Curtea Constituţională de actualul procuror Alexandr Stoianoglo, pe care noua putere dominată de PAS încearcă să-l înlăture din funcție pe motiv că nu a onorat promisiunile anunțate la preluarea funcției.

Politica Cookie, Confidențialitate

Acest site foloseste cookie-uri. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul asupra folosirii cookie-urilor. Mai mult

Accept